Târgu-Jiu

articolul anterior articolul urmator

Celebru asasinat din istoria României: ultimele clipe din viaţa lui Mihai Viteazul. „S-a opus, dar a fost atins mortal cu o halebardă“

100
13 May 2015 06:20:38
Autor: Alin Ion
Constantin Lecca- Uciderea lui Mihai Viteazul
Constantin Lecca- Uciderea lui Mihai Viteazul

Asasinarea lui Mihai Viteazul este cel mai cunoscut complot din istoria României. Domnitorul care a reuşit prima unire a celor trei provincii române a murit după ce a fost tăiat de halebarda lui Jacques Beauri.

După ce a pierdut domnia Ţării Româneşti şi a Moldovei, în toamna anului 1600, Mihai Viteazul a plecat la Praga, pentru a cere spijinul împăratului german Rudolf II, dar nu a fost primit de acesta. Apoi, însoţit de episcopul de Erlan, Mihai s-a deplasat la Viena, la începutul anului 1601. A fost primit de arhiducele Matthias, personalitate influentă, căruia i-a transmis că nobilimea maghiară intenţiona să încheie un tratat de pace cu turcii, care era nefavorabil puterii germane. Arhiducelui Matthias i-a primit şi pe reprezentanţii nobilimii maghiare şi le-a ascultat doleanţele. 
 
Un comitet în fruntea căruia s-a aflat generalul Giorgio Basta şi care era format din nobilii ardeleni Stefan Czaki, precum şi doi consilieri imperiali, Ungnad si Dr.Pezzen, a preluat conducerea Ardealului. Nobilii ardeleni au militat pentru numirea lui Sigismund Bathory în funcţia de principe al Ardealului, lucru care s-a şi întâmplat. Imediat după ce a fost „uns“ la conducerea Ardealului, Sigismund Bathory a adoptat o politică pro turcească şi antihabsburgică. În paralel, familia lui Mihai Viteazul a fost arestată, acelaşi lucru întâmplându-se şi cu cei loiali. Comandantul Baba Novac a fost şi el arestat şi condamnat la moarte prin ardere pe rug la Cluj. 
 
Mihai Viteazul l-a învins pe Bathory în bătălia de la Guruslau 
 
Generalul Giorgio Basta a anunţat Curtea Imperială germană despre situaţia din Ardeal, iar Mihai este primit de împăratul Rudolf II pentru a-l înlătura de la conducerea Ardealului pe Sigismund Bathory. Istoricul Radu Cerghizan descrie pas cu pas cum Mihai Viteazul s-a reîntors în Ardeal în fruntea unei armate, alături de generalul Basta: 
 
„Mihai se deplasează din nou la Praga, unde soseşte la data de 23.02.1601, fiind primit în audienţă de împăratul Rudolf II la 14.03.1601. În urma audienţei, se convine un acord favorabil cu Mihai. La 03.04.1601, Mihai pleacă la Viena, spre a ridica suma de bani necesară organizării noii armate. Părăseşte Viena la 29.04.1601, ajungând la Kassa (Casovia-Kaschau, azi: Kosice în Slovacia) la 11.05.1601, unde la 20.05.1601 se întâlneşte cu generalul Giorgio Basta spre reconciliere şi pentru formarea unei trupe unice, îndreptată contra trupelor principelui rebel Sigismund Bathory. Mihai aşteptă trupe de întărire şi din Ţara Românească, precum şi detaşamente secuieşti. Reunirea armatei lui Mihai cu armata generalului Basta a avut loc la Moftin (lângă Satu-Mare). Armata lui Mihai şi Basta infrâng armata lui Sigismund Bathory la Guruslau (lângă Zalau) la 03.08.1601“.
 
Filmul uciderii lui Mihai Viteazul
 
Generalul Basta a primit ordin de a pune la dispoziţia lui Mihai trupele necesare recuceririi Ţării Româneşti. Ca urmare a unor neînţelegeri dintre Mihai Viteazul şi generalul Basta a reizbucnit un conflict, care duce la căderea lui Mihai în dizgraţia împăratului Rudolf II. Pe data de 19 august 1601 a avut loc prima încercare de arestare a lui Mihai Viteazul.
 
Înlăturarea lui Mihai este pusă la cale la Cluj de către generalul Basta. Mihai se găsea la data de 05.08.1601 la Zalău, de unde intenţiona să plece să facă o vizită familiei sale la castelul din Făgăraş. Generalul Basta se deplasează în ziua de 09.08.1601 la Cluj, unde rămâne până la 15.08.1601. Aici a pus la cale înlăturarea lui Mihai. La 16.08.1601, trupele conduse de generalul Basta ajung la Turda, unde trupele lui Mihai sosiseră ceva mai devreme. Dintr-o scrisoare adresată de Basta lui Gonzanga Ferante din Kassa (Kosice), rezultă că generalul Basta a fost decis să rezolve vechea rivalitate cu Mihai printr-o crimă. La 18.08.1601 a avut loc o întrevedere între Basta şi Mihai la Turda, soldată cu un dezacord. O parte a trupelor lui Mihai plecase deja spre Făgăraş. A doua zi, Mihai urma să plece de la Turda la Făgăraş, apoi spre Ţara Românească. Generalul Basta şi ofiţerul imperial Michael Szekely au întrunit un consiliu, la care a fost invitat şi Mihai. Cu acel prilej urma ca Mihai să fie arestat şi dus la Satu-Mare. Mihai a participat, dar condiţiile nu au fost propice unei arestări imediate, observându-se unele mişcări de trupe“, arată Radu Cerghizan. 
 
Ucis de militarul valon Jacques Beauri
 
Planul capturării lui Mihai Viteazul a reuşit a doua zi. Militarul valon Jacques Beauri l-a ucis cu o halebardă. 
Uciderea lui Mihai Viteazul
 
„După plecarea lui Mihai, s-a hotarât arestarea lui în cursul următoarei nopţi, înaintea plecării sale spre Făgăraş. Tabăra şi cortul lui Mihai erau amplasate în preajma oraşului Turda. În dimineaţa zilei de 19.08.1601, o trupă de soldaţi germani şi valoni a primit ordinul de a-l aresta pe Mihai sau de a-l ucide, în caz de nesupunere. Luat prin surprindere, Mihai s-a opus, dar în clipa când a pus mâna pe spadă a fost atins mortal cu o halebardă de către militarul valon Jacques Beauri, dupa care i s-a tăiat capul cu propria sabie. Odată cu Mihai, au mai fost ucişi 18 soldaţi din garda personală. Nu se cunoaşte care a fost reacţia restului trupelor lui Mihai, staţionate în apropiere. (....) La 23.08.1601, generalul Giorgio Basta a comunicat oficial Curţii Imperiale despre sfârşitul lui Mihai Viteazul. Împăratul Rudolf II a dispus cercetări asupra evenimentelor de la Turda şi morţii lui Mihai, rămase fără rezultat concret“, explică Radu Cerghizan.
 
Mihai Viteazu a fost mai întâi împuşcat
 
De asemenea, cronicarul maghiar István Szamosközy arată detaliat modul în care a fost ucis domnitorul valah. Potrivit acestuia, Mihai Viteazu a fost mai întâi împuşcat, după care a fost tăiat cu sabia:
 
“De aceea Basta, chibzuind asupra propunerii, chemat-a doi sau trei dintre căpitanii valoni şi le-a mărturisit gândul: Dacă voim, zise, să trăim, cei care suntem credincioşi împăratului, trebuie să ucidem pe român căci el şi-a pus în gând să ne piardă şi să ia ţara pentru sine. Căpitanii au zis că sunt gata să facă ce li se porunceşte; răspunderea să fie a înălţimii tale şi atât pe noi, cât şi pe tine însuţi să ne aperi înaintea împăratului. Sfatul cu căpitanii fu sâmbăta, pentru ziua următoare, duminica, le-a poruncit ca atunci când vor vedea cornetul, care e un steag mic pe care-l poartă totdeauna înaintea lui Basta, când îl vor vedea că-l ridică, fără sunete de tobă şi trompete, să încalece îndată toţi valonii şi nemţii, ca şi când ar vrea să năvălească asupra duşmanului.
După ce Basta şi-a orânduit oastea în mare linişte, trimis-a trei sute de valoni şi nemţi asupra cortului lui Mihai Vodă; cu mare iuţeală au şi înconjurat cortul. Unul din căpitani cu numele Bori (Jacques Beauri) dacă a intrat în cort împreună cu încă câţiva, a pus mâna pe Mihai zicând: eşti prins. Mihai i-a zis: ”Ba” şi cu aceasta puse mâna pe sabie s-o scoată. Un valon, ţintind cu puşca a slobozit-o şi l-a lovit în mâna stângă cu care a căutat să scoată sabia căci Mihai Vodă era stângaci. Alt valon i-a străpuns îndată pieptul cu sabia, al treilea valon l-a împuşcat în spate şi astfel prăbuşindu-se, i-au tăiat capul cu propria lui sabie. Şi jefuindu-l şi împărţindu-i toată prada ce o avea în cort şi vitele de afară, i-au târât trupul din cort şi a zăcut trei zile, gol, la marginea drumului. Capul, cu barbă cu tot, l-au pus pe hoitul unui cal, care cal murise tot atunci, şi astfel a stat capul acolo mult timp…”
 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

100 Comentarii

Kelemen Adrian Emil
13.05.2015, 09:01:01

Ma tem ca relatarile cronicarului maghiar István Szamosközy nu sunt reale din simplu motiv ca executarea unei trageri ,intr-un cort ,a doua "pusti"(muschete) ca pusti in aceste timpuri erau numite tunurile,si asta ca reactie la incercarea tragerii spadei este imposibila .O tragere cu muscheta presupune infigerea unei cracane punerea armei extrem de greoaie si tragere cu un fitil care trebuie curatat inainte nu un gest de riposta rapida . Muschetele erau folosite in tiruri de salve.Pretentia ca fost folosita o a doua muscheta intr-un cort cu halebardieri cu armele lor in apropiere, este o imposibilitate fizica pentruca nu ar fi vazut nimic, dupa prima tragere cu fumul degajat de prima . Cronicarul ungur bate campii cu gratie.

+9 (15 voturi)
Bogdan Oprea
13.05.2015, 11:18:10

Archebuzele sau muschetele (in epoca respectiva se foloseau amandoua) aveau o cracana care se folosea pentru o precizie mai buna dar puteau fi folosite si fara ea. Fitilul era aprins din timp si ardea mocnit ore intregi, in momentul cand se apasa pe tragaci, fitilul aprins se deplasa si aprindea praful de pusca din camera de ardere. Practic, intre doua trageri archebuzierul sau muschetarul trebuie sa puna praf de pusca in camera de ardere si sa introduca proiectilul pe la gura tevii. Soldatii experimentati puteau trage 3-4 focuri pe minut.

+7 (11 voturi)
alexandrovici mihail
13.05.2015, 11:47:57

Muscheta a fost folosita pima data de spanioli in Batalia de la Pavia in anul 1525 si da, avea ca suport de tragere o cracana infipta in pamant. In scolul 17 insa arma este perfectionata si devine suficient de usoara incat cracana respectiva sa fie suprimata. Mai mult decat atat, in anii de inceput ai secolului 16 germanul Jean Kiefus, un ceasonicar inventează aprinderea prafului de puşcă cu moleta ce produce scântei prin lovire cu silex, construind archebuza cu rotiţă, care va fi perfecţionată prin folosirea plăcii de silex, sistem preluat si de muschete. Prin urmare, atata vreme cat cronicarul nu era expert in armele de foc ale vremii, e greu sa ne pronuntam cu privire la detaliile tehnice.

+6 (6 voturi)
alexandrovici mihail
13.05.2015, 11:37:33

Mihai Viteazu moare asasinat in propria sa tabara, intre ai sai. Aveau sa treaca prin situatii similare sau asemanatoare, mai tarziu, Horea, Tudor Vladimirescu si altii. Asta este tragic si nu dovedeste altceva decat faptul ca cei mai mari dusmani ai romanilor de-a lungul timpului au fost ei insisi.

+1 (13 voturi)
Eugen Eugenescu
13.05.2015, 12:17:20

inca de atunci "europenii"ne iubeau peste poate !

+3 (11 voturi)

Vezi toate comentariile (100)