Cele mai lungi tuneluri din România. Tunelul rutier Capra-Bâlea de pe Transfăgărăşan, cel mai lung din ţară, săpat în munte cu 20 de tone de dinamită

România ocupă un loc codaş în Europa în privinţa tunelurilor rutiere şi feroviare. În anul 2015, cele mai lungi tuneluri rămân cele construite în urmă cu aproape un secol sau în perioada comunistă. Singurul tunel de luat în seamă, care ocupă locul trei în ceea ce priveşte lungimea, a fost construit în anul 2004, pe drumul dintre Gheorghieni-Bicaz .

Tunelul Teliu de pe calea ferată Hărman - Întorsura Buzăului este cel mai lung tunel de cale ferată din România. Are o lungime de 4.369,5 de metri şi a fost construit inaugurat în anul 1929. Tuneul este situat pe raza comunei Teliu, din judeţul Braşov. Este prevăzut pentru cale dublă, electrificată. La ieşirea din tunel se intră în staţia Întorsursa Buzăului, care capăt de linie pentru calea ferată de 37 km. Tunelul a fost construit de firma germană Julius Berger, între 1924 - 1929. Poartă numele pârâului Teliu, pe valea căruia trece linia ferată.

Calea ferată a fost inaugurată oficial la 25 iunie 1931, cu toate că era un proiect mai vechi care avea ca scop realizarea unei căi ferate care să asigure legătura Braşovului cu Buzăul, traversând Carpaţii. Pe partea moldoveană se realizase încă din 1909 o cale ferată între Buzău şi Nehoiaş. 

Tunelul care traversează dealurile dintre Prut şi Siret

În localitatea Tălăşmani, la limita dintre judeţele Galaţi şi Vaslui, se găseşte al doilea tunel ca lungime din România. Tunelul de la Tălăşmani are lungimea de 3.330 metri şi este unul din puţinele tuneluri din ţară construite la altitudine joasă, undeva în jurul valorii de 150 metri peste nivelul mării. Tunelul traversează dealurile ce separă bazinele hidrografice ale Prutului şi Siretului.

Construcţia tunelului a început în vara anului 1906 şi a fost finalizată în decembrie 1911. Tunelul s-a degradat ca urmare a instabilităţii straturilor nisipoase. 

Tunelul care leagă Maramureşul de Transilvania

Calea ferată Salva–Vişeu leagă nordul Transilvaniei de Depresiunea Maramureşului. În anul 1872 a fost pusă în funcţiune Calea ferată Satu Mare–Sighetu Marmaţiei, astfel depresiunea Maramureşului a fost conectată, prin valea râului Tisa, la reţeaua de cale ferată. În perioada respectivă, întreaga regiune era parte componentă a Regatului Ungariei din cadrul Imperiului Austro-Ungar. Construirea liniilor ferate Sighetu Marmaţiei-Ivano-Frankivsk (1895) şi Valea Vişeului–Borşa (1913) a dus la dezvoltarea şi a altor zone din Maramureş.

FOTO: forumtrenuri.com

În perioada interbelică, guvernul României a  hotărât construirea unei căi ferate care să lege nordul Transilvaniei de Maramureş, dar proiectul nu a fost finalizat. La sfârşitul anilor '30 ai secolului al XX-lea s-a început construirea unei linii, pe valea râului Sălăuţa, din localitatea Salva de pe Calea ferată Beclean pe Someş–Rodna Veche prin Pasul Şetref către Vişeu de Jos. În anul 1939, a fost pus în funcţiune un tronson lung de 15 km de la Salva la Telciu.

În anii 1948 şi 1949 a fost finalizat tronsonul lipsă între Telciu şi Vişeu de Jos. A fost necesară construirea a mai multor viaducte şi a cinci tuneluri, dintre care tunelul de sub Pasul Şetref între Munţii Ţibleş şi Munţii Rodnei cu o lungime de 2.388 metri, al treilea din ţară. Ceremonia de deschidere a avut loc pe 28 decembrie 1949 în localitatea Dealul Ştefăniţei. 

Tunelul Capra-Bâlea, cel mai lung din ţară 

Cel mai lung tunel rutier din ţară este Capra-Bâlea de pe Transfăgărăşan, care se întinde pe o distanţă de 884 de metri şi a fost construit în 1972. Pentru realizarea sa au fost săpaţi peste 41.000 de metri cubi de piatră, folosindu-se 20 de tone de dinamită, 3.500 de tone de ciment, 90 de tone de oţel-beton, 4.100 de metri de ţeavă, 24.000 de ancore, 130 de tone de plase sudate, 14.000 de metri pătraţi de cofraje, 1.800 de metri de tuburi de beton, 4.100 de metri de ţeavă, 50 de tone de confecţii metalice, 7.000 de metri cubi de nisip, 6.000 de metri cubi de pietriş, 3.000 de tone de cribluri, potrivit transfagarasan.eu.

FOTO: www.turistik.ro

Galeria sa are o înălţime de 4,4 metri. În interior se află un trotuar cu o lăţime de 1 metru, alături de o bandă de circulaţie cu lăţimea de 6 metri şi câteva refugii. Aerisirea se face natural prin intermediul curenţilor de aer. Are la intrări porţi metalice ce se închid iarna, dotate cu uşi pentru accesul pietonal.

Transfăgărăşanul este una dintre cele mai importante atracţii turistice din ţară. Calea rutieră cuprinde în total cinci din cele nouă tuneluri rutiere existente în România, având o lungime totală de circa 1,2 kilometri.

Al doilea tunel ca lungime din România măsoară 172 de metri şi se află tot pe Transfăgărăşan, care este considerat a fi unul dintre cele mai frumoase drumuri din lume. Calea rutieră începe în comuna Bascov, judeţul Argeş, lângă Piteşti, şi se termină la intersecţia cu drumul DN1 între Sibiu şi Braşov, în apropierea comunei Cârţişoara. Are o lungime de 151 km şi traversează pe axa nord-sud Munţii Făgăraş. Porţiunea care traversează munţii are o lungime de aproximativ 90 de kilometri şi a fost a fost construit în perioada 1970-1974, la iniţiativa lui Ceauşescu. Drumul are peste 830 podeţe, 27 viaducte, iar pentru construcţia lui au fost dislocate trei milioane de tone de rocă, pentru care s-au folosit 6520 tone de dinamită. Numai la tunelul Capra – Bâlea s-a folosit o cantitate de 20 de tone de dinamită. Unul din tronsoanele cele mai dificile ale Transfăgărăşanului este cuprins între Lacul Bâlea şi Bâlea Cascadă pe o lungime de 13 km.

Tunelul de la Lacul Roşu

Tunelul Lacul Roşu de pe DN 12 C Gheorghieni-Bicaz este al treilea ca lungime din ţară, cu 155 de metri. Este una dintre cele mai reprezentative lucrări de artă din reţeaua drumurilor naţionale.

FOTO: panoramio.ro

Tunelul a fost construit în anul 1918, prin lărgirea unui gol de origine carstică existent în masiv, având o lungime de 68 m. Secţiunea transversală avea lăţimea de 5,70 m la nivelul de circulaţie şi înălţimea de 4,10 m în ax, astfel că se putea circula pe o singură bandă cu anumite restricţii de gabarit. În aceste condiţii s-a adoptat soluţia realizării unui nou tunel, în amonte de cel existent, cu lungimea de 155 metri, care a fost inaugurat în anul 2004.