Chefurile de Sfânta Maria lângă Mănăstirea Tismana au fost interzise. Picnicurile nu mai pot fi organizate în apropierea lăcaşului de cult

Aşa se distrau tinerii, în anii trecuţi, lângă Mănăstirea Tismana

Mănăstirea Tismana se pregăteşte de sărbătoare. Cel mai vechi lăcaş de cult din Ţara Românescă îşi va prăznui hramul, „Adormirea Maicii Domnului“, pe 15 august. Reprezentanţii mănăstirii au interzis organizarea de picnicuri în apropierea lăcaşului de cult, aşa cum se întâmpla în anii anteriori, când, pe marginea râului Tismana, aveau loc petreceri pe acorduri de manele şi cu alcool din belşug.

Marian Slivilescu, primarul oraşului Tismana, a precizat că există un risc ridicat de producere a incendiilor, având în vedere faptul că vegetaţia este uscată: „La aproximativ 500 de metri de mănăstire, în faţa hotelului, a fost amenajată o suprafaţă de 300 de metri pătraţi, o aşa numită zonă de picnic, cu vetre de foc. O altă locaţie pentru pentru picnic este în zona stadionului, pe malul stâng al râului Tismana. Cei care nu vor respecta acest lucru vor intra în conflict cu prevederile legale şi vor suporta consecinţele. Lucrătorii de la Ocolul Silvic vor supraveghea zona cu atenţie, mai ales că există un risc ridicat de incendii din cauza secetei şi a vegetaţiei uscate“. 

Mii de pelerini, aşteptaţi la Tismana

Mii de credincioşi ortodocşi din ţară şi din străinătate sunt aşteptaţi sâmbătă la Mănăstirea Tismana, unde va fi organizată slujba prilejuită de Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Oamenii vor asista la slujbă şi se vor ruga pentru iertarea păcatelor şi pentru bunăstare, petrecând apoi cu voie bună, după o lungă perioadă de post. 

Pe 15 august, Biserica prăznuieşte pe Împărăteasa tuturor îngerilor şi a tuturor sfinţilor. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului aprinde din nou făclia credinţei în sufletele  pelerinor care poposesc la Tismana. În urmă cu mai bine de şase sute de ani, Cuviosul Părinte Nicodim a aşezat sămânţa monahismului oltenesc. Acesta a fost unul dintre marii întemeietori de aşezăminte monahale şi duhovnici ai Ţării Româneşti din secolul al XIV-lea. S-a născut în anul 1340, într-o familie de vlahi sud-dunăreni. În Ţara Românească, Sfântul Nicodim a venit de la Muntele Athos prin chemare divină cu misiunea de a ridica o mănăstire. Acesta a ctitorit mai multe mănăstiri, cum ar fi: Vratna şi Mănăstiriţa (în Serbia), Vodiţa, Gura Motrului, Topolniţa, Vişina, Aninoasa, Tismana (în Ţara Românească) şi Prislop (în Ţara Haţegului). Sfântul Nicodim este pomenit, pentru ultima dată, în timpul vieţii sale la 23 noiembrie 1406, la Tismana, când mănăstirea a primit un nou hrisov de la Mircea cel Bătrân. A trecut la cele veşnice la 26 decembrie 1406 şi a fost îngropat în mormântul dinainte pregătit în apropierea bisericii Mănăstirii Tismana. 

Degetul Sfântului Nicodim, Mănăstirea Tismana

La Mănăstirea Tismana se află degetul arătător al Sfântului Nicodim şi crucea de plumb pe care o purta la gât. În muzeul Tismanei se găsesc câteva picturi murale mânăstireşti şi icoane pictate pe lemn. Tot aici, în al doilea Război Mondial la Tismana a fost ascuns tezaurul naţional al Băncii Naţionale a României. Acesta a fost ascuns în peştera Mânăstirii Tismana spre sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial. 

Bâlci şi festival de folclor

Tot pe 15 august va avea loc, în Tismana, un bâlci şi un festival de muzică populară destinat tinerilor interpreţi. „Pe 15 august se organizează în Tismana, odată cu hramul Mănăstirii, „Adormirea Maicii Domnului“ şi un bâlci, care, în decursul timpului, a rezistat şi, de 48 de ani, se suprapune cu Festivalul Cântecului, Portului şi Jocului Popular Gorjenesc“, a precizat primarul Marian Slivilescu.