Comuna lui Brâncuşi şi poveştile sale nemaiauzite. „Descoperă Peştişani“, atracţie pentru România turistică
0
Comuna Peştişani din judeţul Gorj, locul de baştină al marelui sculptor Constantin Brâncuşi, născut în Hobiţa, sat care aparţine de Peştişani, este promovată intens de o pagină de Facebook special creată, care prezintă poveştile puţin cunoscute ale zonei pitoreşti, încărcate de istorie.
Pagina „DiscoverPeştişani“ aparţine primăriei şi este coordonată de un fostă jurnalistă, Isabela Coară, care a reuşit să scoată la lumină multe istorisiri uitate.
Astfel, în curta Casei Memoriale Constantin Brâncuşi există şi acum dudul din care a căzut marele sculptor atunci când era copil. În Peştişani se mai află şi o peşteră în care s-au găsit unele dintre cele mai vechi rămăşiţe umane din Europa şi după care a fost denumită o epocă din perioada preistorică.
„Pagina de Facebook DiscoverPeştişani prezintă postări în care cititorii pot afla lucruri inedite despre comună-despre oameni sau locuri, dar şi despre Brâncuşi.
Prima istorioară inedită legată de Brâncuşi, şi prezentată în premieră aici, a fost povestea dudului alb din care a căzut Brâncuşi pe când era copil, dud aflat în curtea casei muzei Constantin Brâncuşi de la Hobiţa. Povestea este spusă de Doina Pană, curatorul muzeului.
Promovarea prin poveşti nescoase la lumină încă a generat un val de emoţie în rândul oamenilor care au copilărit, au trăit sau doar au trecut prin Peştişani, pagina primind zeci de mesaje de apreciere a acestei iniţiativei“, explică Isabela Coară, coordonatoarea „DiscoverPeştişani“.
Poveştile vor deveni adevărate atracţii turistice
Proiectul nu se va opri doar la prezentarea poveştilor din Peştişani. Acestea vor deveni atracţii turistice autentice.
„DiscoverPeştişani este doar o mică parte dintr-un amplu proiect de promovare turistică a comunei Peştişani. Ideea înfiinţării paginii DiscoverPeştişani s-a născut în urmă cu câteva luni, după ce administraţia locală a decis să culeagă informaţii inedite despre oamenii locului sau despre locurile frumoase din comuna Peştişani, locuri cu potenţial turistic.
Astfel, primarul Cosmin Pigui a avut iniţiativa de colectare a poveştilor vechi din Peştişani. Prin această iniţiativă fiecare loc ce se află în spatele unei poveşti va deveni în fapt un punct de atracţie turistică, ulterior creându-se trasee turistice ce vor uni toate aceste puncte“, a precizat Isabela Coară.
Sursa DiscoverPeştişani
Toate istorisirile vor fi adunate şi prezentate pe panouri digitale, care vor fi amplasate în comuna lui Brâncuşi. „Pentru marcarea locurilor, afişarea poveştilor pe panouri turistice sau prin Info Point-uri digitale Primăria Peştişani a trimis deja către Consiliul Judeţean Gorj o solicitare de depunere a unui proiect de accesare fonduri europene prin Agenţia de Dezvoltare Sud Vest Oltenia pentru noul exerciţiu financiar 2021-2027 prin care se pot obţine fonduri nerambursabile“, a spus coordonatorul „DiscoverPeştişani“.
Locurile minunate din Peştişani
Pagina a fost înfiinţată la 1 septembrie şi în numai 3 săptămâni a reuşit să atragă foarte multe vizualizări şi aprecieri. Oamenii care au plecat din Peştişani sunt încântaţi să revadă locurile unde şi-au petrecut o bună parte din viaţă.
Sursa DiscoverPeştişani
„Am primit mesaje de susţinere din Milano, Bucureşti, Timişoara, Bucureşti şi alte oraşe din ţară de la oameni care au copilărit în Peştişani sau care şi-au petrecut vacanţele de vară la bunici aici. Este incredibil când vezi că lumea este răscolită, la modul cel mai frumos şi bun, când poţi să provoci amintiri frumoase. Asta dorim să facem cu DiscoverPeştişani - să generam emoţie şi să stârnim curiozitatea celor care nu au venit încă în zonă să vină şi să viziteze comuna.
Localitatea Peştişani, prin satul Hobiţa, nu este doar locul unde s-a născut marele Brâncuşi.
Peştişani este şi despre Peştera Cioarei - unde a fost descoperită cea mai veche aşezare umană din Europa (de acum peste 50.000 de ani); este despre singura lojă masonică ţărănească din Europa; este despre complexul lacustru Vâja-Clocotiş; este despre zăvoiul de pe Bistriţa unde Brâncuşi mergea să asculte susurul apei şi unde a mers la picnic cu singura iubită adusă în România, americanca de origine irlandeză Eileen Lane; este despre familia Păsărilă din satul Gureni, proprietari de magazine în Piaţa Amzei în Bucureşti în perioada interbelică; este despre bisericile de lemn de aici; este despre liniştea de pe dealurile din Seuca; despre minunatele locuri de pe Valea Bistricioarei şi despre multe altele despre care vom scrie în curând. Ne dorim ca poveştile să ajungă la cât mai mulţi oameni pentru că despre lucrurile frumoase se vorbeşte tot mai rar sau deloc“, ne-au declarat administratorii paginii DiscoverPeştişani.
Postarea care a generat cea mai mare emoţie
Postările de pe pagina „DiscoverPeştişani“ au generat multe aprecieri. Cele mai multe accesări au fost la povestea mocăniţei, care a circulat până în urmă cu două decenii şi jumătate între Târgu Jiu şi Tismana.
„Ne dorim ca turistul care vine în Peştişani să stea câteva zile aici, nu doar să fie în trecere.
Vrem să îl ţinem ocupat şi să îl plimbăm să vadă şi locul unde s-a născut mama lui Constantin Brâncuşi, să vadă şi stejarul secular de la Brădiceni, să vadă şi locuri nedescoperite dar incredibil de frumoase de pe Valea Bistriţei ş.a.m.d.
Orice distribuire a postărilor din această pagină va face ca cel puţin un om în plus să afle ceva frumos despre Gorjul lui Brâncuşi.
Spre exemplu postarea cu urmele trecerii mocăniţei prin Peştişani a generat cel mai mare val de emoţie şi reacţii de până acum. A avut un impact de aproape 35.000 de afăşări, peste 1.300 de persoane au apreciat, comentat sau distribuit postarea şi circa 5.000 de persoane au accesat textul sau pozele.
A fost o postare la care am primit zeci de mesaje de la oameni care şi-au amintit cu plăcere despre călătoria cu Mocăniţa-trenul forestier pe traseul Peştişani-Tg Jiu sau Peştişani-Tismana, oameni care şi-au manifestat şi tristeţea pentru că în acest moment nu mai există nimic din patrimoniul fostei CFF Tismana.
Am fotografiat Podul din Gureni pe unde trecea mocăniţa din care a rămas doar structura, destul de degradată şi urmele şuruburilor cu care erau prinse şinele. Nu mai există nici măcar 1 cm de şină. Mai mult în foarte multe locuri terenul face parte acum din proprietatea oamenilor. Este o poveste, poveste trăită de foarte mulţi oameni“, a a transmis Isabela Coară.
Multe persoane care sunt legate de aceste locuri au trimis fotografii vechi şi amintiri legate de Peştişani, astfel încât povestea „DiscoverPeştişani“ va continua.
Se încarcă comentariile...
