Cum a pierdut Complexul Energetic Oltenia aproape un milion de euro: „Luaţi loc şi să discutăm ca între tâlhari“

Sinistraţii din satul Seciurile ar putea să bage în faliment Complexul Energetic Oltenia (CEO). O asociaţie din care fac parte 31 de persoane care au avut de suferit ca urmare a alunecărilor de teren din urmă cu zece ani a câştigat penalităţi de întârziere de aproape un milion de euro. În plus, alţi o sută de sinistraţi se judecă tot pentru acordarea de penalităţi de întârziere.

În urmă cu zece ani, satul Seciurile a fost înghiţit de pământ. Peste 100 de case au fost distruse, iar oamenii au rămas sub cerul liber. Alte zeci de locuinţe au fost afectate. Toţi au bănuit că responsabilitatea alunecării de teren aparţine carierei miniere din apropiere. O parte dintre sinistraţi s-au organizat într-o asociaţie şi au dat în judecată Complexul şi au avut câştig de cauză. Astfel, în anul 2013, CEO a fost obligată să le refacă locuinţele pe alte amplasamente. Cum nu a respectat hotărârea, Asociaţia Sinistraţilor din satul Seciurile a dat în judecată CEO pentru plata de penalităţi de întârziere şi a câştigat o sumă de aproximativ 800.000 de euro, iar banii au ajuns în buzunarele sinistraţilor. Cu aceşti bani, Complexul ar fi putut să construiască locuinţele sinistraţilor. Cum casele nu au fost construite nici acum, peste ceva timp, localnicii din Seciurile pot cere din nou despăgubiri. 

Sinistraţii din asociaţie, reprezentaţi de fostul viceprimar

Cristinel Ciocan este preşedintele Asociaţiei Sinistraţilor din satul Seciurile şi cel care s-a luptat în instaţele de judecată pentru drepturile localnicilor afectaţi de alunecările de teren. „În total au fost distruse 116 case, dar în Asociaţia Sinistraţii din satul Seciurile au intrat în prima fază 31 de oameni. Ceilalţi, în baza procesului câştigat de mine, au acţionat şi ei în judecată Complexul Oltenia şi procesul este în derulare. Instanţa de judecată a decis că CEO se face vinovat de fenomenul produs şi, în aceste condiţii, trebuie să construiască locuinţele aşa cum erau, dar pe alte amplasamente. Instanţa a decis să ni se ofere şi o suprafaţă de teren intravilan de 1000 de metri pătraţi, dar cei de la Complex au spus că ne fac casele, dar pământul rămâne la ei. Vine mâine, poimâine cineva şi ne cere să ne luăm casa de pe pământul respectiv. Ei nu vor să ne dea suprafaţa de teren stabilită de instanţă“, a spus Cristinel Ciocan, care în perioada 2008-2012 a fost viceprimar al comunei Roşia de Amaradia.

Cristinel Ciocan a câştigat 1,3 milioane de lei 

Cristinel Ciocan a câştigat, în urmă cu aproximativ doi ani, de la CEO suma de 1,3 milioane de lei. Exemplul asociaţiei a fost urmat şi de restul sinistraţilor care se judecă acum cu CEO. „Între timp, pentru că CEO nu a construit casele, oamenii din asociaţie au dat în judecată pentru penalităţi de întârziere şi au câştigat aproape un milion de euro. CEO mai punea un milion de euro şi le făcea casele oamenilor. Printre cei care au câştigat penalităţi de întârziere mă număr şi eu. Am câştigat 13 miliarde lei vechi. Complexul a mai dat şapte miliarde la o familie, patru miliarde şi jumătate la o altă familie, un miliard la un băiat şi aşa mai departe. Acum vor pierde procesele pe bandă pentru că este autoritate de lucru judecată. Am primit banii după câteva zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti“, povesteşte Cristinel Ciocan, în vârstă de 54 de ani. 

Acesta spune că din banii primiţi le-a cumpărat fiicelor trei apartamente: „Am trei fete şi le-am luat câte un acoperiş deasupra capului. Am reparat casa la Seciurile şi repar mereu, pentru că se mai crapă“. 

Povestea se poate repeta

Povestea penalităţilor se poate repeta, pentru că CEO nu a început nici acum construcţia caselor pentru sinistraţi, astfel că aceştia îi pot da din nou în judecată. „Acum nu s-au apucat de case şi îi vom da din nou în judecată“, a precizat Cristinel Ciocan.  

O parte dintre sinistraţii de la Seciuriel s-au mutat în casele făcute de stat la Câmpu Mare sau Cojani. Cristinel Ciocan a preferat să primească materiale de construcţie: „Eu am preferat să primesc materiale în schimbul casei de la Albeni, pentru că acolo este o problemă gravă cu pământul de sub case. Pământul este al Agenţiei Domeniilor Statului şi nu vor să-l transfere pământul în proprietatea primăriei. Astfel, pământul nu este al lor“. 

„Nu vă fac nimic încă şapte ani de aici încolo“

Cristinel Ciocan a încercat de mai multe ori să negocieze cu fosta conducere a CEO, dar s-a lovit de refuzul şi chiar ameninţările fostului manager. „Am fost în audienţă la fostul director Ciurel şi mi-a spus aşa: «Nu vă dau nimic şi nu vă fac nimic încă şapte ani de aici încolo». Atunci trecuseră şapte ani. A fost sfătuit de fosta juristă Laura Manea, care a ajuns între timp jurist şef, care s-a judecat cu mine opt ani şi a pierdut procesul“.

Mai mult decât, discuţia cu Ciurel a fost desprinsă ca dintr-un film cu mafioţi:

„M-am dus la Ciurel să discut cu el omeneşte, dar cum am intrat în birou mi-a spus: «Luaţi loc ca să discutăm ca între tâlhari». La Curtea de Apel Craiova am spus acest lucru în instanţă, iar judecătoarea m-a avertizat că sunt înregistrat. I-am spus că am şi martori. Nu ştiu cine pe cine tâlhărea. Eu îmi tâlhăream familia, iar el bugetul statului“,

a mai adăugat fostul viceprimar.  

Un film de groază trăit pe viu

Alunecarea de teren din Seciurile a avut loc în urmă cu zece ani. „Nenorocirea a avut loc în noaptea de 4 spre 5 mai. Au trecut zece ani, dar eu am îmbătrânit cu 20. Închipuiţi-vă un film de groază trăit pe viu. Au fost case puternice, pentru că oamenii au lucrat la mină şi şi-au făcut case trainice, care au fost năruite“, a mai spus Ciocan. 

CEO ar putea ajunge în faliment

Liviu Cotojman, primarul comunei Roşia de Amaradia, spune că fostele conduceri ale CEO au manifestat o lipsă de responsabilitate: „S-au luptat şapte ani cu unitatea minieră, iar CEO trebuie să le refacă locuinţele şi anexele, dar domnii Ciurel şi Ciobotărică ar fi trebuit să aibă o mai mare responsabilitate pentru că nu au au pus imediat în aplicare hotărârea judecătorească. Au câştigat sume astronomice, de la cinci şi până la 13 miliarde de lei vechi. E o pagubă în bugetul Complexului, pentru că domnul Ciurel nu a avut responsabilitatea morală de a pune în aplicare o hotărârea judecătorească. Banii aceştia ar fi putut fi investiţi în buna funcţionare a Complexului. Îmi e teamă că şi restul de aproape 100 de sinistraţi vor câştiga, iar CEO ar putea ajunge în faliment“.

„Eu nu am făcut decât să aplic legile în vigoare“

Laurenţiu Ciurel recunoaşte discuţia cu Cristinel Ciocan în care i-a spus să discute ca între tâlhari: „Nu s-au putut face peste noapte casele. Ei s-au opus şi au dat în judecată. Au obţinut penalităţi de întârziere în instanţă. La vremea respectivă, cei de la Divizia Minieră mi-au explicat că asta a fost procedura. Acesta a fost timpul şi regulile care trebuie respectate în vederea reconstrucţiei. De asta durează aşa de mult. Între timp, o parte din ei au renunţat la reconstrucţie şi au cerut să fie despăgubiţi, dar s-a ajuns la rapoarte de evaluare în care casele ajungea la câteva sute de mii de euro, iar un garaj ajungea la câteva zeci de mii de euro. (...) I-am spus dânsului că a venit să discute cu mine ca între tâlhari, pentru că îmi tot făcea cu ochiul şi semne că la banii ăştia... Eu pot să spun multe despre domnul acesta care a făcut o asociaţie pe acolo şi îmi tot dădea de înţeles că există posibilităţi să fie bine pentru toată lumea şi atunci i-am deschis uşa şi l-am poftit afartă. Eu nu am făcut decât să aplic legile în vigoare“.