Gazela „bătrână“ de 3 milioane de ani pe care s-au bătut muzeografii. Unde se află unul dintre cele mai valoroase fragmente fosile descoperite vreodată în România

Fosilele de gazelă, care sunt expuse în cadrul Muzeului Judeţean Gorj

Pe teritoriul judeţului Gorj a trăit, în urmă cu aproximativ 3 milioane de ani, un strămoş al gazelei, dispărut din timpuri străvechi. Fragmente aparţinând animalului preistoric au fost găsite pe teritoriul comunei gorjene Târgu Logreşti.

Potrivit directorului Muzeului Judeţean de Istorie din Târgu Jiu, Dumitru Hortopan, în Europa mai există opt asemea descoperiri, iar în România sunt unicele exponate. Fosilele au fost găsite în anul 1992, cu ocazia săpării unei sonde meteo.

Au fost depozitate în cadrul muzeului, iar apoi au fost restaurate de către specialiştii Facultăţii de Biologie şi Geologie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Abia în urmă cu şase ani au expuse în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie din Târgu Jiu. Din acelaşi animal, Muzeul Craiova a păstrat craniul.
 

„Dacă iniţial, la momentul «dezvelirii» fragmentului fosil, se credea că e vorba de genul Rinoceras, mai des întâlnit în această zonă a ţării, în urma evaluării realizate în cadrul Laboratorului de Paleontologie-Geologie al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, s-a constatat că e vorba de un exemplar rar, posibil unicat, reprezentând un strămoş al antilopelor şi gazelelor actuale“, susţine geologul Felicia Bantea.

Cum au fost găsite fosilele

Fosilele de gazelă au fost revendicate atât de autorităţile din Dolj, cât şi de cele din Gorj.

„Un «semnal» dat de muncitorii unei firme de foraje miniere a adunat la faţa locului (sat Colţeşti, com. Logreşti) responsabilii interesaţi din două judeţe vecine. Doljenii revendicau exemplarul fosil deoarece firma de lucrări avea sediul în Craiova, iar gorjenii, în speţă Consiliul Judeţean Gorj şi Muzeul Judeţean Gorj, întrucât descoperirea se afla pe teritoriul Gorjului. Cu botul pe lăbuţe, împietrit într-un conglomerat detritic, în care meseriaşii de la sonde săpaseră o groapă de 4 x 4 metri pentru determinări meteo, la adâncimea de aproximativ 1,5 – 2 metri, rumăgătorul nostru aştepta de cel puţin două milioane de ani să fie descoperit. Astfel, cu tot cu încărcătură, două blocuri pietroase, din care se zărea doar un rând de măsele, au fost aduse în depozitul de ştiinţele naturii al Muzeului Judeţean Gorj“,

relatează Felicia Bantea.

Cum arăta gazela 

Felicia Bantea prezintă, într-o lucrare de specialitate, descoperirea neaşteptată făcută în comuna gorjeană:

„Exemplarul face parte din grupa Artiodactyla (Ordinul Ungulate), adică este un mamifer placentar cu număr pereche de degete la membre, cu degetele centrale mai dezvoltate şi funcţionale. Prezintă o dentiţie selenodontă, cu rol de rumegare, de altfel, artiodactilele selenodonte sunt cele mai specializate rumegătoare dintre paradigitate. Dintre cele patru grupe de artiodactile selenodonte, gazela noastră se încadrează în grupa Cavicorne, nume datorat golului din interiorul coarnelor. Coarnele sunt purtate de ambele sexe şi nu sunt caduce, mai puţin valabil în cazul nostru, deoarece unul dintre cele două coarne a fost distrus în timpul procesului de pietrificare. Din cele două bucăţi pietrificate, aşa cum a plecat piesa la Cluj, s-au întors fragmente restaurate şi identificate, astfel: craniul cu un singur corn şi cu dentiţie completă, un humerus, un fragment distal de radius şi un fragment distal de tibie“.