Plantele cu puteri supranaturale, după capul românilor. Cum funcţiona „iarba fiarelor“, buruiana cu care hoţii ar fi deschis orice lacăt sau încuietoare

Românii care au trăit în secolele trecute obişnuiau să confere puteri supranaturale mai multor plante răspândite pe teritoriul ţării noastre.

Conform superstiţiilor şi legendelor româneşti, pelinul face parte din aceeaşi categorie cu usturoiul în privinţa alungării spiritelor rele. Era folosit în moduri diferite, în funcţie de regiune.

„Pelinul se întrebuinţează la Rusalii, ca talisman împotriva duhurilor şi a feluritelor farmece rele. În Vâlce, se freacă cu el blănile patului pe care se pun gândacii, pentru a-i feri de diferite boli. Pelinul avea puteri miraculoase după credinţa celor vechi. (...) Dacă îl pui sub capul unui bolnav - fără ca el să ştie, - pelinul îl face să se liniştească şi să adoarmă“, arată Gheorghe Ciauşeanu (1889-1953), preot, doctor în teologie şi pasionat de folclor, în lucrarea „Superstiţiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi şi nouă“, publicată în 1914. 

Busuiocul, planta care aduce iubirea

Busuiocul, potrivit aceluiaşi studiu, joacă un rol important în privinţa erotismului în credinţa poporului român. „În Vâlcea, ca şi pe aiurea la români, fetele, până nu pun un vârf de busuioc prin sân sau prin păr, - nici nu ies la horă sau, seara, la băieţi. Mirosul lui dulce şi cu o nuanţă de melancolie este un puternic stimulent al iubirii. (...) În Moldova şi Oltenia când vine preotul, în Ajunul Crăciunului, fetele iau busuioc din sfâştiocul preotului şi-l pun sub căpătâi ca să-şi viseze iubitul“, se mai menţionează în lucrarea lui Gheorghe Ciauşeanu. Şi în Italia se considera că busuiocul provoacă simpatie sau iubirea.

Busuiocul mai era folosit şi în alte scopuri: „Împotriva omizilor se afumă grădinile, în seara zilei de Joimari, - cu busuioc de nouă ani“, mai preciza Gheorghe Ciauşeanu.

Iarba - fiarelor care îi ajută pe hoţi

„Iarba fiarelor“ este o buruiană care creşte mai cu seamă prin smârcuri sau pe lacuri. „Noaptea, e de culoare roşie ca focul. Această culoare şi-o păstrează toată noaptea şi chiar dimineaţa, până în răsăritul soarelui. O dată cu răsăritul, culoarea roşie piere şi se face verde ca şi celălalte ierburi, buruieni“, se specifică în volumul „Superstiţiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi şi nouă“. 

„Iarba fiarelor“ îi ajuta pe cai să scape din anumite capcane.

„Caii împiedicaţi cu fiare, dacă pasc prin locuri mlăştinoase - unde creşte ea, - li se descuie fiarele, fiindcă au călcat pe iarba fiarelor, care nu rabdă nicio încuietoare de fier. Atunci, dacă păzeşti, o poţi găsi lângă fiarele descuiate ale calului. O poţi găsit şi facă târăşti prin iarbă mai multe lacăte încuiate“,

se arată în „Superstiţiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi şi nouă“. 

„Iarba fiarelor“ era preferată şi de hoţi, pentru că i-ar fi ajutat să deschidă orice încuietoare sau lacăt. „Hoţii crestează un deget de la o mână, bagă în tăietură niţică iarbă a fiarelor, dau pielea la loc şi o lasă să se vindece aşa. Cine are în deget un firicel de iarbă a fiarelor va face adevărate minuni. După alte relatări, hoţii bagă iarba fierului în degetul cel mic de la mâna stângă“, mai  în volumul citat.