Povestea primarului care punea trenul să-l aştepte până când termina de mâncat

Titu Frumuşanu a fost unul dintre primarii oraşului Târgu Jiu cu cele mai importante realizări. El a condus oraşul atât la sfârşitul secolului al XIX-lea, cât şi la începutul secolului XX. A fost un orator remarcabil şi un avocat foarte dibaci. În acelaşi timp, Titu Frumuşanu a dovedit, în mai multe rânduri, un caracter cu mari excese de infatuare, memorabil fiind faptul că, de multe ori, trenul îl aştepta până când termina de mâncat.

Titu Frumuşanu s-a născut în ianuarie 1861. A urmat clasele primare la Târgu-Jiu, apoi s-a înscris la Colegiul „Sfântul Sava“ din Bucureşti. În anul 1884 a absolvit cursurile Facultăţii de Drept Bucureşti şi a susţinut teza de licenţă „Filiaţiunea în dreptul roman şi în dreptul civil român”, obţinând calificativul maxim. A fost repartizat într-un post în magistratură, iar în anul 1885 s-a înscris în Baroul de Avocaţi al judeţului Gorj, an în care a devenit membru al Partidului Naţional Liberal. A ajuns să ocupe postul de ajutor de primar, iar la data de 19 februarie 1893 a fost ales de Consiliul Comunal al urbei ca primar, în locul dr. Ion Frumuşanu, demisionar din motive de sănătate.

Alegerile pentru Consiliul Comunal s-au desfăşurat între 12 şi 14 decembrie 1895, iar la 1 ianuarie 1896 a depus jurământul primarul ales Titu Frumuşanu, care a condus urbea până la 3 noiembrie 1898.

Investiţii care au rămas în istoria oraşului

În timpul mandatului lui Titu Frumuşanu, oraşul Târgu Jiu a cunoscut o dezvoltare extraordinară. La puţin timp de la instalarea în funcţie, Consiliului Comunal a contractat un împrumut de 500.000 lei, plătibil în 25 ani, urmând a se construi: un hotel, un bulevard între oraş şi Grădina Publică, o reţea de de apă potabilă, deschiderea unei pieţe cu gherete sistematice, iar suma rămasă să fie cheltuită pentru reconstrucţia de străzi şi trotuare.
 

„În şedinţele de Consiliu Comunal care au urmat, sub conducerea primarului Titu D. Frumuşanu, s-au luat alte hotărâri importante pentru urbe: - construirea unei şcoli primare de băieţi, deschiderea unei pieţe pe partea dreaptă a Gimnaziului „Tudor Vladimirescu”, punerea în ordine a cimitirului, alinierea unor străzi, închiderea locurilor virane şi astuparea bălţilor, finanţarea ridicării statuii lui Tudor Vladimirescu, acordarea unui ajutor pentru tipărirea „Istoriei Târgu-Jiului” de Alexandru Ştefulescu“, cercetătorul Alexandru Doru Şerban, în lucrarea „Personalităţi gorjene - adevăr, curiozităţi, anecdote, legende“.

În perioada în care a condus oraşul s-au realizat o serie de investiţii importante, care se păstrează şi acum, fiind reprezentative pentru oraşul de pe malul Jiului. Astfel, s-a pus piatra de fundament a gimnaziului real din Târgu Jiu, care s-a inaugurat trei ani mai târziu, în prezenţa ministrului educaţiei Spiru Haret. Este vorba de Colegiul Naţional „Spiru Haret“, un liceu de elită în judeţul Gorj, clădirea fiind una dintre cele mai frumoase din oraş. De asemenea, la 3 iulie 1897 s-a inaugurat Podul de Fier de peste Jiu, denumit şi Podul Ferdinand, după planurile construcţiei făcute de francezii Daide şi Pille.

La acest pod, populaţia oraşului Târgu Jiu, alături de trupe de poliţie, au luptat, în Primul Război Mondial, pentru apărarea localităţii împotriva ocupării de către armata germană. Podul face acum legătura dintre Parcul Central şi insuliţă, fiind declarat monument istoric. Tot în mandatul lui Titu Frumuşanu s-a pus piatra de fundament a Palatului Comunal, actuala Prefectură, cea mai cunoscută clădire din judeţul Gorj. De asemenea, tot în perioada respectivă a început să funcţioneze primul nucleu al Băncii Naţionale în judeţul Gorj.

„Să mai aştepte cu trenul, că doar n-o să-mi stea mâncarea în gât!“

De multe ori, Titu Frumuşanu dădea dovadă de o mare infatuare. Nicolae Hasnaş în lucrarea „Din volbura vieţii...” relatează o întâmplare din Fara Târgu Jiu, care se repeta de multe ori: 

„Când pleca la Bucureşti nu mânca, ştiind că la restaurantul gării Filiaşi erau de toate, iar restaurantul îi era obligat, fiindcă el îi obţinuse concesiunea. Şi nu era o masă oarecare, nu: ... şase ouă fierte, dintre care unul de gâscă. Apoi trei porţii din mâncarea favorită: varză cu carne şi, în sfârşit, friptura uriaşă. Totul stropit cu vin rubiniu. Dacă între timp sosea trenul, el vorbea pe nas: – Spune şefului să mai aştepte cu trenul, că doar n-o să-mi stea mâncarea în gât! Şi trenul aştepta, că doar conu’ Titu era mai vechi decât trenul pe aceste meleaguri”.

Titu Frumuşanu a fost şi deputat

În urma scrutinului din 1 – 3 noiembrie 1898 Titu Frumuşanu a fost ales din nou primar, deţinând această funcţie până la 28 aprilie 1899, când prin Înalt Decret Regal, nr. 900 Consiliul Comunal a fost dizolvat. La 19 februarie 1901 prin Înaltul Decret Regal nr.628, Titu Frumuşanu a fost numit preşedinte al Comisiei Interimare de Conducere a urbei Târgu-Jiu, iar în urma alegerilor din 16 – 18 martie 1901 el a ajuns din nou primar, până la 10 noiembrie 1902. În perioada 5 – 10 noiembrie 1902 au avut loc alegerile pentru noul Consiliu, care a stabilit ca primar al Târgu-Jiului să fie până la sfârşitul anului 1904 acelaşi Titu Frumuşanu.

„În luna mai 1901 primarul Titu D. Frumuşanu a invitat la Târgu-Jiu pe francezul Edouarde Redonte, arhitect peisagist, autor al lucrărilor de amenajare la Parcul Bibescu din Craiova, parcurile Carol şi Cotroceni din Bucureşti, Grădina Botanică, Grădina Mamaia, Parcul Peleş ş.a. Primarul Titu Frumuşanu a comandat arhitectului francez proiectul „Crearea de parcuri, grădini publice şi amenajarea de preumblări publice în acest oraş”, cu referire concretă la Grădina Publică înfiinţată în anul 1856 în zăvoiul dintre cele două poduri ale Jiului, care era aşa de mare, încât părea o pădure. Proiectul în 10 capitole, alcătuit de Edouarde Redonte, cuprindea: devize, planuri şi detalii de execuţie pentru diferite construcţii cerute de amenajarea Grădinii Publice, crearea de promenade etc“, menţionează Alexandru Doru Şerban. 

Titu Frumuşanu a reprezentat judeţul Gorj în Parlamentul României, din partea P.N.L. fiind chiar nominalizat ca vicepreşedinte al Camerei. S-a remarcat a fi între cei mai buni oratori din cameră. În anul 1894 Titu D. Frumuşanu, alături de Dincă Schileru, alt parlamentar gorjean, a cerut introducerea votului universal.

Titu D. Frumuşanu a murit la 13 aprilie 1919 în Craiova. La decesul său publicaţia „Îndrumarea Nouă” din Gorj l-a caracterizat astfel: „Vorbitor de un excepţional talent, ştia să mişte şi să convingă. A ilustrat bara, a ilustrat tribuna publică, a ilustrat tribuna parlamentară”.