Prima încercare a comuniştilor de a demola „Coloana fără de Sfârşit“ a lui Constantin Brâncuşi
0
Comuniştii au vrut de trei ori să demoleze Coloana lui Constantin Brâncuşi, pe care marele sculptor a lăsat-o oraşului său, Târgu Jiu. Acest lucru s-a întâmplat prima dată în anuil 1949.
În Arhivele Naţionale ale judeţului Gorj se găseşte documentul prin care s-a solicitat demolarea capodoperei: „În şedinţa din 16 mai 1949, ţinută cu colectivul agitaţiei şi propagandei PMR, s-a hotărât ca să se desfiinţeze monumentul construit de Gheorghe Tătărăscu din romburi sub formă de stâlp cu înălţimea de 29 de metri, din material de fontă despre care am dat note mai amănunţite anterior, conf. unei adrese trimise de dvs. referitoare la monumentele publice. Vă rugăm a decide şi a ne comunica la timp“.
„În Arhivele Naţionale ale judeţului Gorj se găseşte adresa nr. 2876 din 17 mai 1949 a Secţiei de Artă şi Cultură a Comitetului Provizoriu Gorj, către Serviciul Arte Plastice din cadrul Ministerului Artelor şi Informaţiilor. Prin aceasta se cere nici mai mult, nici mai puţin decât demolarea Coloanei fără Sfârşit, decizie aparţinând colectivului de agitaţie şi propagandă P.M.R. luată în şedinţa din 16 mai 1949“, menţionează într-un articol semnat Sorin Lory Buliga, geolog şi doctor al Universităţii din Bucureşti cu teză de doctorat în filosofia artei lui Constantin Brâncuşi. Din fericire, demersul nu fost pus în practică.
Demers de demolare respins de „Comitetul pentru Artă“
După doi ani, a urmat o altă încercare de demolare a Coloanei. Departamentul Gospodăriei Comunale al Ministerului Afacerilor Interne trimite Comitetului pentru Artă de pe lângă Consiliul de Miniştri adresa nr. 3963/40659/1951, care cuprindea un document al Sfatului Popular Tg. Jiu: „Vă trimitem alăturat în original, lucrarea nr. 3877/1951 a Sfatului Popular a oraşului Regional Tg. Jiu, referitor la propunerea de a se demola o coloană metalică instalată în oraş. Menţionăm că acest monument face parte dintr-un grup de 3 monumente situate într-un ax (coloana metalică – arcul de piatră din parcul public şi masa rotundă de piatră. Vă rugăm a aviza asupra propunerii Sfatului Popular şi odată cu răspunsul Dvs. a ne restitui întreaga corespondenţă. Director Neculai Iosub Inginer Şef A. Caras”. Comitetul pentru Artă înaintează documentul privind demolarea operei de artă la Comisia Ştiinţifică a Muzeelor şi Monumentelor Istorice şi Artistice din cadrul Academiei Republicii Populare Române cu următorul mesaje: „Comitetul pentru Artă, în urma cercetărilor făcute, a ajuns la concluzia că această lucrare, putând fi considerată ca o operă decorativă, inspirată din formele artei populare din regiune, poate fi menţinută ca atare”.
Ultima încercare, cea mai periculoasă
Ultima încercare a fost şi cea care a pus cel mai mult în primejdie Coloana lui Brâncuşi. Prim secretarul din vremea respectivă, Constantin Babalîc, i-a dat ordin tânărului utecist de atunci, Tănasie Lolescu, care avea 24 de ani, să pună la pământ Coloana. Acesta a povestit că a mers şi a tras de două ori cu un lanţ legat de un tractor de monumentul ridicat în cinstea eroilor din Primul Război Mondial. O dată lanţul s-a rupt, iar a doua oară tractorul s-a ridicat pe două roţi, pentru că nu a reuşit să clintească monumentul.
Se încarcă comentariile...
