Reprezentanţii Ministerului Culturii spun că au găsit o soluţie pentru salvarea casei lui Brâncuşi, dar o ţin secretă: „Nu o să dezvăluim cum vom rezolva demersul“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Un perete al casei părinteşti a căzut
Un perete al casei părinteşti a căzut

Secretarul de stat al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, Alexandru Pugna, a anunţat că s-a găsit o soluţie pentru salvarea  casei din satul Hobiţa, judeţul Gorj, în care s-a născut marele sculptor Constantin Brâncuşi. Un zid s-a prăbuşit deja, iar construcţia e în paragină.

În satul Hobiţa, din comuna Peştişani, există Casa muzeu „Constantin Brâncuşi“, iar la o distanţă de aproximativ 100 de metri se află casa părintească în care cel care a fost considerat părintele scumpturii moderne a văzut lumina zilei. Locuinţa din lemn este într-o avansată stare de degradare, fără acoperiş, iar de curând un zid chiar s-a prăbuşit. 

Secretarul de stat Alexandru Pugna a avut o întâlnire, la sfârşitul săptămânii trecute, cu primarul comunei Peştişani, Cosmin Pigui, şi a anunţat, apoi, pe pagina sa de Facebook că a găsit o soluţie pentru casa în care s-a născut Brâncuşi:

„Am discutat foarte mult timp despre cum am putea pune în lumină acest loc extraordinar de important şi cum am putea rezolva problema adevăratei case în care s-a născut şi unde a copilărit Constantin Brâncuşi şi în jurul căreia s-au născut atâtea poveşti şi frământări. Am ajuns la cea mai bună soluţie ce ar putea exista pentru a rezolva această problemă. Nu o să vă dezvălui cum vom rezolva acest demers, dar am găsit o soluţie viabilă. (...)

Ar exista varianta să fie demolată, expertizată şi elementele care sunt considerate originale să fie mutate în curtea casei memoriale şi prezentate ca elemente din casa părintească a lui Brâncuşi. Deoarece casa este declarată monument istoric, ar exista şi varianta să fie răscumpărată şi să se spună că este adevărata casă a lui Brâncuşi. Din cauză că au fost lăsate sub cerut liber, bârnele sunt putrezite şi până acum au fost şanse mici să mai fie salvate. Începând de astăzi am speranţa că lucrurile se pot rezolva mai bine decât am fi putut visa vreodată. Până la sfârşitul acestui an, sper să vă pot da marea veste împreună cu domnul primar al Comunei Peştişani“.

brancusi

Cum s-a înfiinţat Casa-muzeu

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Culturii prezintă istoria Casei Muzeu „Constantin Brâncuşi“: „Este monument de arhitectură populară de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi a fost restaurată în 1971, la înfiinţarea muzeului. Colecţia muzeului cuprinde fotografii, albume, documente, cărţi, scrisori care reflectă momente din viaţa şi activitatea lui Constantin Brâncuşi. Este prezentat mobilier original de interior ţărănesc de la începutul secolului al XX-lea. Casa memorială este amplasată pe terenul unde s-a născut şi a copilărit sculptorul, dar nu este adevărata casă în care s-a născut Brâncuşi. Aceasta se află la circa 100 de metri mai jos de casa memorială. (...)

În 1967, autorităţile Regiunii Oltenia, din Craiova, pe baza deciziilor unei comisii din care a făcut parte şi V. G. Paleolog, au elaborat proiectul de organizare a casei Brâncuşi de la Hobiţa. La 16 februarie 1968 a intrat în vigoare legea reorganizări teritorial-administrative a României, regiunile fiind împărţite în judeţe, aşa că problemele legate de casa Brâncuşi au fost transferate judeţului Gorj. Pentru cinstirea memoriei marelui sculptor Constantin Brâncuşi, se va organiza cu sprijinul C. S. C. A. pe locul fostei case natale o construcţie – gospodărie, tipică zonei şi linii generale apropiată ca stil casei Brâncuşi, care va cuprinde casa de locuit şi dependinţele – pivniţă, pătul, fântînă cu cumpănă, împrejmuire etc. – precum şi obiectele de interior – constituindu-se ca filială a Muzeului judeţean Gorj.

În acest scop, pînă la 15 iulie 1970, Comitetul judeţean pentru cultură şi artă va depista şi achiziţiona o casă din satul Hobiţa, contemporană şi apropiată ca stil casei natală a lui Brâncuşi, precum şi dependinţele, care vor fi mutate şi reconstruite în curtea casei părinteşti. Elena Udrişte devenită muzeograf şi apoi, directoare a Muzeului judeţean Gorj, a înfiinţat în noiembrie 1971 secţia Casa Muzeu Constantin Brâncuşi la Hobiţa. A fost cumpărată casa lui Calistrat Z. Blendea, poreclit Calistroi, şi a fost amplasată pe terenul gol ce-i aparţinuse sculptorului“.

Cum a devenit casa părintească o ruină

Casa părintească în care s-a născut Brâncuşi a fost mutată, după ce, la moartea mamei sculptorului, i-a revenit Eufrosine, sora sculptorului. „La moartea lui Radu Nicolae Brâncuşi (1833-1885), tatăl sculptorului, conform dreptului cutumiar, casa ar fi trebuit să fie moştenită de fiul său cel mic, Dumitru, însă, în casă rămân soţia sa, Maria (1851-1919) şi fiica cea mică, Eufrosina (1884-1948), căsătorită cu Gheorghe Brânzan. După moartea mamei sculptorului, moştenitorii, printre care şi sculptorul, au făcut împărţirea averii părinteşti. Pentru aceasta, rudele au pus într-o căciulă bileţele cu toată averea familiei părinţilor sculptorului, Nicolae şi Maria Brâncuşi.

La tragerea din căciulă, lui Constantin Brâncuşi i-a revenit terenul, unde acum se află amplasată casa memorială, iar adevărata casă în care s-a născut sculptorul i-a revenit surorii sale, Frâsina, care şi-a luat casa şi a mutat-o pe un alt teren la 100 de metri distanţă. Istoricul şi criticul de artă Vasile Georgescu Paleolog scria următoarele în 1967: «Mai târziu, după moartea lui Nicolae-Radu, când se făcu şi împărţeala averii lui, casa nu căzu pe lotul celui care râvnea la el, ci cumpărând-o Fârsina Brânzan, sora lui Brâncuşi, de la ceilalţi fraţi, după desfacerea ei bârnă cu bârnă, uşor cu uşor şi prag cu prag, a rostuit-o din nou în îmbucăturile ei dintâi, puţin mai la sud, aşa cum se întâmplă uneori la ţară, la munte, şi azi»“, prezintă secretarul de stat Alexandru Pugna.

După Revoluţia din 1989, în anul 2002, sculptorul Florin Codre a vrut să cumpere casa adevărată, pe care a vrut să o strămute la Bucureşti, însă a fost împiedicat atât de autorităţile din Peştişani, cât şi de autorităţile judeţene. „Florin Codre a venit la Hobiţa şi l-a convins pe Nicolae Gogoiu, strănepotul lui Brâncuşi, să-i vândă bârnele care mai rămăseseră din casa părintească a sculptorului contra sumei de cinci milioane lei şi un cal. Autorităţile locale din Peştişani au solicitat în instanţă anularea convenţiei de vânzare-cumpărare încheiate între cei doi şi stoparea ridicării materialelor din casa de la Hobiţa. Cu toate acestea, Florin Codre a venit pe timp de noapte să-şi ridice bunurile. El a vrut să fure acoperişul pe care îl dăduse jos de pe casă, pentru a-l putea transporta. În urma acestui gest, lui Codre i s-a întocmit un dosar penal, care s-a finalizat cu neînceperea urmăririi penale. În prezent, casa „adevărată” e în ruină. Acoperişul a fost luat de cei de la Primărie, care l-au depozitat într-o magazie a Grupului Şcolar Peştişani, ca să nu dispară. Pentru că nu există acte de proprietate şi pentru că este clasificată ca monument istoric (cu cod LMI GJ-IV-m-B-09493, sub denumirea de Casa "Constantin Brâncuşi"), asupra ei nu se poate interveni decât cu avizul Ministerului Culturii“, a mai arătat Alexandru Pugna.

Târgu-Jiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite