Târgu-Jiu

articolul anterior articolul urmator

Statul român îl descoperă pe Brâncuşi şi revendică drepturi de autor

3
2 Mar 2021 04:00:12
Autor: Alin Ion
Drepturile de imagine ale operelor lui Constantin Brâncuşi sunt deţinute de către un cetăţean canadian
Drepturile de imagine ale operelor lui Constantin Brâncuşi sunt deţinute de către un cetăţean canadian

Iulian Popescu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, va contesta în instanţă deţinerea drepturilor de imagine asupra operelor marelui sculptor de către cetăţeanul canadian Theodore Nicole, susţinând că, de fapt, acestea ar aparţine statului român.

Drepturile de imagine asupra operelor brâncuşiene sunt deţinute de Theodore Nicole, reprezentat în România de către societatea VISARTA, până în anul 2028, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive a Curţii de Apel Craiova, în urma unui proces cu Primăria Târgu Jiu şi Centrul de cercetare „Constantin Brâncuşi“. Iulian Popescu a constatat că în anul morţii lui Brâncuşi, 1957, era în vigoare o lege prin care se confereau drepturile de autor pe o perioadă de 15 ani.
 
„Am început această investigaţie pentru că mi s-a părut că lucrurile nu sunt aşa de clare între VISARTA şi Consiliul Local Târgu Jiu. Am studiat numeroase documente. Am intrat în legătură cu mai multe case de avocatură şi specialişti în drepturile de autor. Prima legislaţie în România cu privire la drepturile de autor a fost printr-un Decret-Lege din anul 1923, iar ulterior a apărut, în anul 1956, Decretul nr. 321, care prevedea că atunci când există un moştenitor testamentar protecţia drepturilor de autor se acordă pe o perioadă de 15 ani, fără drept de retransmitere“. 
 
Constantin Brâncuşi a murit în anul 1957, iar consilierul de stat consideră că în cazul operelor sale din România se aplică legislaţia care era în vigoare la vremea respectivă, ceea ce înseamnă, în opinia lui lulian Popescu, că drepturile de imagine au expirat la 1 ianuarie 1973.
 

„Capcana“ din legea apărută în 1996

 
Legislaţia în domeniul drepturilor de imagine a fost modificată printr-o lege din  anul 1996, în care perioada drepturilor de autor a fost extinsă la 70 de ani, iar un articol prevede că în cazul operelor pentru care drepturile de imagine au expirat se prelungeşte cu termenul menţionat în lege. „Asta nu înseamnă că se aplică retroactiv, pentru că nu este nici conform Constituţiei României, nici principiilor de drept internaţional şi tuturor convenţiilor la care România a aderat, şi nici filosofiei legislaţiei drepturilor de autor existente în alte ţări. În plus, în 2004 a intrat în vigoare o nouă lege a drepturilor intelectuale, care făcea şi corectura necesară faţă de legislaţia anterioară: „Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor create înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi şi pentru care nu au expirat termenele de protecţie calculate conform procedurilor legislaţiei anterioare, se prelungeşte până la termenul de protecţie prevăzut în prezenta lege. Prelungirea produce efecte numai de la intrarea în vigoare a prezentei legi”. În legea din 1996, particula „nu” lipsea.
 
Iulian Popescu a conchis că situaţia juridică de la 1973 nu s-a schimbat şi că drepturile de imagine ale operelor lui Brâncuşi sunt de atunci drepturi publice şi pot fi folosite.
 

„Va urma un demers în instanţă“ 

 
Consilierul de stat spune că specialiştii şi avocaţii pe care i-a angajat prin Asociaţia „Excelsior pentru Excelenţă în Educaţie“ au stabilit că legislaţia europeană este favorabilă. Convenţia Internaţională de la Berna pe drepturi de autor prevede că în cazul operelor cu amplasament fix se aplică legislaţia naţională. 
 
Hotărârea din 2005 a Curţii de Apel Craiova, favorabilă lui Theodore Nicole, a fost dată într-un mod discutabil, susţine Popescu. „Nu s-au luat în calcul mai multe aspecte, apărarea nu a fost una potrivită şi nici judecătorii nu s-au aplecat spre o analiză clară. (…) Nici nu a fost timbrat dosarul să se poată judeca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Trebuie să avem, pe lângă un studiu foarte bine consolidat al casei de avocatură şi validat de specialişti, un demers în instanţa de judecată“. 
 
 
Doru Strâmbulescu, directorul Centrului de Cercetare şi Documentare „Constantin Brâncuşi“ din Târgu Jiu, susţine că demersul lui Iulian Popescu este benefic pentru comunitatea din Gorj: „Este un demers în beneficiul şi folosul oraşului Târgu Jiu şi chiar al lui Brâncuşi, până la urmă, pentru că este nedrept ca un oraş care deţine şi este proprietar al capodoperei artei universale să nu poată beneficia de drepturile de imagine ale operelor. Ne dorim un oraş turistic, iar pentru asta este nevoie să le oferi celor care vin informaţii şi obiecte promoţionale“.

Reacţia VISARTA

Irina Florescu, preşedintele VISARTA România, care reprezintă interesele lui Theodor Nicole, a spus că cei care întreprind un asemenea demers sunt în eroare: „Creaţiile lui  Constantin  Brâncuşi nu pot fi utilizate încă de către statul român pentru că la acest moment marele sculptor are un moştenitor peste hotare şi opera acestuia se află sub protecţie până la data  31 decembrie 2028. Convenţia de la Berna privind protecţia dreptului de autor şi legislaţia europeană specifică (Directiva 93/98/CEE) statuează termen de protecţie 70 de ani de la data decesului autorului (1 ianuarie a anului următor decesului, respectiv 1 ianuarie 1958)“.
De asemenea, reprezentantul VISARTA consideră că drepturile succesorale ale lui Theodor Nicole au fost dobândite conform legislaţiei franceze: „Orice utilizare a operelor marelui Constantin Brâncuşi necesită acordul moştenitorului. Acesta are dreptul să permită sau nu utilizarea operelor şi să stabilească condiţiile în care pot fi utilizate operele sau reproducerile acestora. Precizăm că drepturile succesorale ale moştenitorului au fost dobândite legal, potrivit legislaţiei franceze (pentru că la data decesului Constantin Brâncuşi era cetăţean francez şi renunţase la cetăţenia română)“.

Ansamblul monumental a fost donat Primăriei Târgu Jiu 

În municipiul Târgu Jiu se află cea mai mare operă realizată de Brâncuşi, Ansamblul monumental „Calea Eroilor“, care cuprinde Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana fără Sfârşit. Ansamblul a fost ridicat între 1937-1938, la solicitarea Ligii Femeilor Române din Gorj, în fruntea căreia se afla Arethia Tătărăscu, soţia prim-ministrului din perioada respectivă. Liga Femeilor Române din Gorj a donat, apoi, Primăriei Târgu Jiu întregul ansamblu. Cu toate acestea, orice suvenir sau o imagine cu operele se poate reproduce doar cu acordul VISARTA.

Cine este Iulian Popescu 

Iulian Popescu face parte din PNL şi conduce Asociaţia „Excelsior pentru Excelenţă în Educaţie“, care derulează o serie de proiecte pe fonduri europene. Acesta este în prezent consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.

Iulian Popescu a fost membru în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia. El a candidat pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, dar şi pentru Camera Deputaţilor, însă a pierdut cele două confruntări electorale.

Iulian Popescu este, la bază, informatician. El este director general şi fondator al firmei SoftTehnica SRL, înfiinţată la Tg-Jiu şi mutată, ulterior în Capitală. Societatea activează în domeniul realizării de soft-uri

Vă recomandăm să mai citiţi:

Căţeluşă lovită de o maşină în zona Rânca, salvată de la moarte de un echipaj de jandarmi montani

Un tânăr urmărit de poliţie a ajuns cu maşina în parcul în care se află Coloana lui Brâncuşi

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

kalu kalu
2.03.2021, 07:31:04

din acest motiv nu mi-a placut Dreptul. Colcaie de "specialisti", totul este discutabil, 2 instante dau verdicte diferite, totul ,dar absolut totul este discutabil si interpretabil, si la latitudinea neuronilor unor indivizi care judeca in funtie de diverse interese.

Adrian Foangǎ
2.03.2021, 08:09:37

Pana acum vreo 10-15 ani, Brancusi era considerat "barbosul frantuzit", acum a devenit brusc de interes.

-5 (5 voturi)
inuendo
2.03.2021, 10:11:19

Statul român și-a bătut joc de valorile pe care le-a avut. Statul francez apără drepturile proprilor cetățeni. Ce-ar mai fi de spus?

+3 (3 voturi)
Modifică Setările