Pledoaria intelectualului sas pentru ca limba română să rămână limbă oficială în Transilvania: „Vrei să discuţi cu un valah, trebuie să foloseşti limba lui“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Stephan Ludwig Roth arăta că românii reprezintă cea mai mare naţiune din Transilvania, jumătate din populaţia totală
Stephan Ludwig Roth arăta că românii reprezintă cea mai mare naţiune din Transilvania, jumătate din populaţia totală

Stephan Ludwig Roth, născut la 24 noiembrie 1796 la Mediaş, a fost un gânditor umanist, istoric, profesor şi pastor luteran sas din Transilvania care a militat pentru folosirea limbii române ca limbă oficială în Transilvania.

Acesta şi-a exprimat un punct de vedere cu privire la dezbaterile controversate care au avut loc în diverse medii politice şi intelectuale din Transilvania la începutul anilor '40 ai secolului al XIX-lea, în legătură cu problema limbii oficiale a provinciei. În cele din urmă, în anul 1842, Dieta Transilvaniei a legiferat limba maghiară ca limbă oficială.

Intelectualul scria în lucrarea „Războiul limbilor în Transilvania“ apărută la Braşov, în anul 1842, că limba comună a spaţiului transilvănean este cea valahă:

„Domnii de la Dieta din Cluj voiesc să vadă născută o limbă de cancelarie, şi acu se bucură că copilul a fost adus pe lume. – A declara o limbă drept limbă oficială a ţării nu e nevoie. Căci noi avem deja o limbă a ţării. Nu este limba germană, dar nici cea maghiară, ci este limba valahă. Oricât ne-am suci şi ne-am învârti noi, naţiunile reprezentate în dietă, nu putem schimba nimic. Asta este realitatea. […] Când se discută despre o limbă comună a ţării, noi credem că prin aceasta nu poate fi vorba de alta decât de cea valahă. […] Această realitate nu poate fi contestată“.

„Vrei să discuţi cu un valah, trebuie să foloseşti limba lui“ 

Stephan Ludwig Roth oferea în materialul său mai multe exemple cu privire la folosirea limbii române în mai multe situaţii, cum ar fi în locuri publice sau între două persoane de naţionalităţi diferite. În plus, mai arăta intelectualul sas, limba română ere uşor de deprins pentru că era vorbită peste tot: „De îndată ce se întâlnesc doi cetăţeni de naţionalităţi diferite şi nici unul nu cunoaşte limba celuilalt, de îndată limba valahă le slujeşte ca tălmaci. Când faci o călătorie, când te duci la iarmaroc, limba valahă o cunoaşte oricine. Înainte de a face încercarea dacă cineva ştie limba germană sau celălalt cea maghiară, conversaţia începe în valahă. Cu valahul oricum nu poţi altfel sta de vorbă, căci de obicei el nu vorbeşte decât în graiul lui. E explicabil: ca să înveţi limba maghiară sau cea germană, ai nevoie de cursuri şcolare; limba valahă o înveţi singur, pe stradă, în contactul zilnic cu oamenii. Uşurinţa învăţatului ei nu stă numai în marele număr de cuvinte latineşti, pe care acest popor amestecat le-a adoptat odată cu contopirea sa cu coloniştii romani şi care nouă, transilvanilor, ne sunt preacunoscute, datorită educaţiei noastre în spirit latin de până acum, ci şi prin faptul că viaţa însăşi ne pune zilnic în contact cu acest popor numeros, care formează aproape jumătate din totalul populaţiei. Azi se prinde de tine un cuvânt, mâine altul şi după o vreme observi că poţi vorbi româneşte, fără ca de fapt să fi învăţat. Chiar dacă cuiva nu i-ar fi fost atât de uşor învăţatul ei, se recomandă să o facă, din mii şi felurite motive. Vrei să discuţi cu un valah, trebuie să foloseşti limba lui, dacă nu vrei să te alegi cu un: «Nu ştiu! ridicat din umeri»“.

Târgu-Jiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite