Un bărbat jignit pe Facebook a cerut daune morale de 20.000 de lei. De ce n-a obţinut niciun ban
0
Doi bărbaţi din Gorj au ajuns să se războiască în instanţă după ce unul dintre ei (S. V.) a postat pe Facebook, un text în care l-a numit pe celălalt (R. G.) netrebnic, cioban, distrugător, tâmpit, iar în completarea caracterizării făcute a adăugat o poză în care cel de-al doilea apare îmbrăcat cioban, plus alte câteva fotografii preluate de pe profilul acestuia din urmă.
R.G, cel care a deschis procesul, este director la o şcoală dintr-o comună gorjeană şi a susţinut în instanţă că prin respectiva postare i-a fost adusă atingere dreptului său la onoare, reputaţie şi propria imagine, motiv pentru care a cerut daune morale de 20.000 de lei.
N-a obţinut însă niciun leu după judecarea cauzei pe fond.
"Judecătoria Târgu-Jiu a apreciat că, în cazul unei acţiuni în răspundere civilă delictuală iniţiată ca urmare a unor postări jignitoare pe Facebook, <<partea care solicită acordarea de daune morale este obligată să dovedească producerea prejudiciului, să producă argumente şi indicii din care să rezulte in ce măsură drepturile sale personale nepatrimoniale i-au fost afectate>>. Conform art. 249 C. pr. civ., cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”, explică avocatul Raluca Cîrstea, Legal Land, citând din considerentele sentinţei pronunţate de Judecătoia Judecătoria Târgu-Jiu (www.rolii.ro).
Chiar dacă articolul 1349 din Codul civil prevede că orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane şi că cel care încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral, pe 17 ianuarie 2019, Judecătoria Târgu-Jiu i-a respins acţiunea.
Instanţa amintită a concluzionat că „aprecierea prejudiciului moral nu se rezumă la determinarea <<preţului>> suferinţei fizice şi psihice, care sunt inestimabile, ci înseamnă aprecierea multilaterală a tuturor consecinţelor negative ale prejudiciului şi a implicaţiei acestuia pe toate planurile vieţii sociale ale persoanei vătămate. Trebuie să se aprecieze ce a pierdut persoana vătămată pe plan fizic, psihic, social, profesional şi familial din ceea ce ar însemna o viaţă normală, liniştită şi fericită pentru aceasta în momentul respectiv, dar şi în viitor în societatea respectivă”, potrivit rolli.ro.
Cum reclamantul nu a probat ce anume a pierdut din ceea ce ar însemna o viaţă normală, pârâtului nu i s-a pus în sarcină suportarea vreunei daune.
Decizia din 17 ianuarie nu este însă definitivă, reclamantul putând formula apel în termen de 30 de zile de la comunicarea încheierii.
Se încarcă comentariile...
