GALERIE FOTO Istoria evreilor din Târgu-Mureş. O comunitate unită, care şi-a construit sinagogă şi şcoală din fonduri proprii
0
Comunitatea evreiască din Târgu-Mureş, deşi nu una impozantă numeric în zilele noastre, a reprezentat o importantă parte a istoriei oraşului şi a impresionat datorită unităţii de care dădea dovadă. Negustori desăvârşiţi, evreii mereu s-au ajutat între ei, astfel încât aceştia şi-au permis construcţia unei Sinagogi în apropiere de centrul oraşului.
De-a lungul Mureşului, în secolul al XVII-lea, s-au stabilit primele familii evreieşti. La doar o sută de ani distanţă, Târgu-Mureş avea cea mai mare comunitate evreiască dupa Alba Iulia, iar la începutul secolului XX, comunitatea evreiască număra peste 6.000 de membri. Astăzi mai sunt aproximativ 200 de evrei în oraş, majoritatea bătrâni. În 1944, în lunile mai-iunie, 7.700 de evrei au fost deportaţi din Târgu-Mureş şi zona înconjurătoare, iar 5.900 dintre ei nu s-au mai întors acasă. Mulţi dintre supravieţuitori au gasit refugiu în Israel, astfel încât în anul 2006 doar 210 evrei au fost înregistraţi la recensământ în Târgu-Mureş.
Sinagoga din Târgu-Mureş, un simbol al oraşului inaugurat în 1900
Sinagoga Mare din Târgu-Mureş a fost edificată între anii 1899-1900 în stil eclectic, după planurile arhitectului evreu Jakob Gärtner din Viena. Iniţiativa construcţiei a avut-o comunitatea evreiască "Status Quo", desprinsă din comunitatea ortodoxă a evreilor transilvăneni în secolul al XIX-lea.
Ea a fost inaugurată în anul 1900, de către prim-rabinul Dr.Joachim Wilhelm, în prezenţa liderilor comunităţii evreieşti locale, Adalbert Burger (preşedinte) şi Mendel Farkas (vicepreşedinte). În holul de la intrare se află o placă de marmură pe care sunt înscrise numele principalilor donatori. Sinagoga are 552 de locuri, dintre care 314 la parter (pentru bărbaţi) şi 238 la etaj (pentru femei).
Gimnaziul Europa de azi, Şcoala Evreiască de acum aproape un secol
Că evreii au reprezentat o comunitate importantă a oraşului o demonstrează şi faptul că aceştia şi-au construit propria şcoală. Şcoala s-a mutat de mai multe ori, în diferite locaţii, până când, în sfârşit, în 1890 se mută într-un sediu nou şi definitiv, aflat pe strada Plutaşilor (mai târziu Baross Gábor, Traian, azi Horea). Şcoala a fost construită din donaţii publice, şi extinsă ulterior, astfel fiind posibilă cuprinderea şi a acelor şcolari evrei, care au fost excluşi, în urma hotărârii Ministerului Educaţiei din septembrie 1923, din celelalte şcoli confesionale. Astfel, în data de 30 octombrie 1923, şcoala îşi deschide porţile în faţa învăţăceilor înscrişi în patru clase primare diferenţiate, având 4 învăţători, şi chiar mai mult, de vreme ce registrul matricol vorbeşte şi despre clasele V – VII (gimnaziale).
În octombrie 1940 fosta şcoală elementară s-a transformat în „Şcoala Gimnazială Evreiască”, cu clasele I – VI, a cărei director a fost Stern József (supravieţuitor al holocaustului, şi care, sub numele de Simon József este întemeietorul unei şcoli renumite din Budapesta, „Şcoala Gimnazială Radnóti”)
După război, şcoala îşi deschide din nou porţile la 15 octombrie 1945, ca şi şcoală confesională, cu 37 de elevi, care încep anul şcolar în clasele I – VI. Director era Salamon (Huszár) Ilona, învăţătoare dr. Spielmann Sebestyén Ráchel., cărora li se alătură în 1946 şi învăţătoarea Schönfeld Paula , care preda religia şi limba ebraică. Astfel (re)înfiinţată, şcoala va funcţiona până în aprilie 1948, când şcolile confesionale sunt închise. În clădirea fostei şcoli evreieşti s-a mutat Şcoala Generală de Limbă Maghiară nr.2 (care funcţiona într-o clădire învecinată, în strada Horea numărul 23), şcoală care mai târziu va fi denumită Şcoala Generală cu clasele I –VIII nr. 4, care astăzi este cunoscută localnicilor ca şi Şcoala Gimnazială „Europa”.
Târgumureşenii nu sunt antisemiţi
Preşedintele comunităţii evreieşti din Mureş, Vasile Dub, e de părere că în Ungaria există un fenoment antisemit mult mai dezvoltat decât în România. Dealtfel, Dub a precizat că în ciuda faptului că şi el se mai confruntă cu "mici înţepături" legate de condiţia sa de evreu, nu a văzut cărţi cu subiecte antisemite în ultimul timp, iar în ceea ce priveşte incidentele antisemite, în Târgu-Mureş a existat un singur caz, în urmă cu câţiva ani, când nişte tineri au desenat svastica pe sinagogă, iar apoi unul dintre ei s-a sinucis.
Referindu-se la clasa politică din România, el crede că este meritul clasei politice că un personaj precum Corneliu Vadim Tudor, care "a putut să spună cele mai năstruşnice lucruri", a dispărut din prim-planul scenei politice, dar că s-ar fi aşteptat la mai mult de la autorităţi, întrucât "acest personaj a spus la televizor lucruri inadmisibile în orice loc civilizat".
Se încarcă comentariile...
