Revolta veterinarilor după drama ursului în Harghita: „Nu ne interesează răfuielile lor politice, ci o lege care să funcţioneze“

Reprezentanţii veterinarilor, ai ONG-urilor implicate în protejarea animalelor şi cei ai vânătorilor atrag atenţia că legea trebuie schimbată pentru ca autorităţile locale să poată acţiona mai rapid în cazuri similare .

Ursul rănit sâmbătă seara în accidentul rutier de la Praid a fost tranchilizat şi apoi împuşcat, însă în prealabil a fost lăsat să agonizeze mai multe ore. 

La scurt timp, o ursoaică a murit, duminică seara, lovită de o maşină, pe DN 1, în zona localităţii Bradu, din judeţul Sibiu. Cele două cazuri au readus în discuţie faptul că în situaţii de urgenţă care implică accidente ale căror victime sunt animalele, autorităţile locale intervin cu dificultate, în parte din cauza legislaţiei complicate.

Referitor la cazul de la Praid, comisarul şef al Gărzii de Mediu Harghita, Balla Izabella, a precizat că solicitarea de împuşcare de la Asociaţia Vânătorul şi Pescarul Sportiv „Târnava Mare" a sosit duminică, în jurul orei 10.30. Instituţia pe care o conduce şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita au emis imediat un punct de vedere favorabil pentru împuşcare, iar Ministerul Mediului a aprobat solicitarea de derogare.

Ministrul Mediului a promis că va modifica legea

În schimb, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, s-a declarat revoltat de modul în care autorităţile publice locale au pasat responsabilitatea în cazul ursului rănit. Totuşi, ministrul a admis că legea are lacune. Astfel, el a promis că va modifica legea 557 din 2016, urmând a fi eliminate ambiguităţile şi pentru ca autorităţile locale să poată interveni mai repede în astfel de cazuri. 

„Astăzi cu colegii din minister, cu cei din Ministerul de Interne şi de la ANSVSA am stabilit că azi vor fi transmise adresele oficiale pentru constituirea grupului de lucru de modificare a lui 557/2016, astfel încât la nivelul judeţelor să avem comitete judeţene de urgenţă pentru a operaţionaliza mult mai bine tot ce înseamnă intervenţia în astfel de cazuri. (...) Pe 557/2016 odată modificat vom avea şi timpi de intervenţie stabiliţi. Vom şti exact cine, când şi cum trebuia intervenit încă de la primele ore ale accidentului, să nu trebuiască să treacă peste 10 ore când la Ministerul Mediului a venit o solicitare, solicitare care conform legii în vigoare nu ar fi trebuit să ne parvină, pentru că aveau cadru legal să acţioneze la faţa locului", a spus Alexe într-o conferinţă de presă, potrivit Agrepres.

Prima măsură

O primă măsură a fost luată. Prefectul de Harghita a fost demis, luni, 18 noiembrie, din cauza faptului că nu a intervenit la timp. Asta şi pentru faptul că, dacă animalul lăsat atâtea ore de izbelişte nu ar fi fost atât de grav rănit, ar fi putut să atace oamenii. De altfel, potrivit legii care este în vigoare din anul 2017, responsabilă pentru intervenţia în astfel de cazuri este şi Jandarmeria Română care ar fi trebuit să intervină la ordinul prefectului. Un ordin care se pare că nu a sosit la timp. 

Potrivit Legii nr. 212/2017: „În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul militar al Jandarmeriei Române este autorizat să deţină şi să folosească arme cu tranchilizante, substanţe tranchilizante, arme cu glonţ de cauciuc, dispozitive cu ultrasunete sau substanţe iritante, precum şi orice alte mijloace de protecţie şi de imobilizare pentru: a) îndepărtarea sau imobilizarea animalelor care ameninţă viaţa sau integritatea corporală a persoanelor ori integritatea bunurilor acestora; b) imobilizarea animalelor a căror viaţă sau integritate corporală este pusă în pericol în urma unei intervenţii umane.  

În plus, aceste arme cu tranchilizante ar trebui sa fie folosite numai de către jandarmii care au studii medii de medicină veterinară, sub îndrumarea şi responsabilitatea unui medic veterinar, conform aceleiaşi legi: „Deţinerea şi gestionarea produselor medicinale veterinare prevăzute la alin. (2) sunt în responsabilitatea medicilor veterinari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu respectarea prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu modificările şi completările ulterioare."

Ministrul de Interne, Marcel Vela, a declarat că Jandarmeria are armamentul necesar intervenţiei în astfel de situaţii, dar nu are tranchilizante şi nici specialişti. „Am vorbit cu cei de la jandarmerie, există temei legal (pentru a interveni - n.r), dar am aflat, spre stupoarea mea, că au armament, dar nu au tranchilizante şi nici specialişti. În acelaşi timp, nu au proceduri pentru a autoriza sau angaja medici sau specialişti care să ştie cum să tranchilizeze un animal”.

De asemenea, Vela a mai acuzat că, în majoritatea judeţelor, nu au fost încheiate protocoale de colaborare între prefecturi şi jandarmerie pentru astfel de situaţii. Potrivit ministrului, într-un singur judeţ, Hunedoara, există un protocol între Prefectură, DSVSA şi Jandarmerie, care să prevină situaţii precum cea din Harghita, acest protocol fiind realizat de autorităţile locale, pentru a suplini unele lacune legislative. 

Medicii veterinari şi reprezentanţii ONG-urilor cer şi modificarea altei legii

„Adevărul” a încercat să afle şi punctul de vedere al veterinarilor, vânătorilor şipe cel al reprezentanţilor unui ONG care lucrează în mod direct cu urşii. Veterinarii şi reprezentanţii ONG-ului aduc în discuţie o altă lege care este, potrivit opiniei lor, neclară. Este vorba despre Hotărârea de Guvern 323/2010 care face referire la animalele protejate ucise accidental, aşa cum e cazul ursului. 

Adrian Pop, medic veterinar, şi Paula Ciotloş, vicepreşedinte al ONG-ului „Milioane de prieteni”, care administrează Sanctuarul urşilor de la Zărneşti, susţin că legea nu este foarte clară şi că nu acordă suficientă autonomie autorităţilor locale şi Direcţiilor Sanitar Veterinare să intervină în astfel de situaţii.

„Noi, ca medici veterinari trebuie să tranchilizăm animalele rănite, să le consultăm, iar apoi să decidem dacă mai pot fi salvate. E o sarcină delicată şi prezintă multă răspundere. Pe de altă parte, degeaba noi ne facem treaba, dacă autorităţile locale nu şi-o fac pe a lor sau nu sunt lăsate să şi-o facă. Şi când spun că nu sunt lăsate să şi-o facă, mă refer la faptul că e nevoie de acordul ministrului şi a ministerului său în cazuri ca cel de la Harghita. Pentru că aţi văzut, a fost nevoie de o derogare de la minister pentru ca animalul să fie sacrificat. Ca să fiu mai clar, nu ne interesează răfuielile politice ale ministrului cu prefecţii, ideea e să se dea cât mai repede o lege clară, care să se aplice”, a spus Pop.

În schimb, Paula Ciotloş atrage atenţia asupra faptului că în multe cazuri, inclusiv la Harghita, medicii veterinari nu au cele mai elementare dotări. În cazul de faţă, spune ea, medicul veterinar nu ar fi avut tranchilizant.

„Cele două cazuri sunt doar unele dintre multele care nu au fost mediatizate. La Sibiu, lucrurile sunt clare, acolo ursul a murit pe loc. În Harghita, în schimb, a agonizat fără ca cineva să ia măsuri. Veterinarul, care ar fiu trebuit să-l tranchilizeze, iar apoi să-l examineze şi să decidă dacă poate fi salvat, nu avea tranchilizant. Altfel, e adevărat, nu poţi să salvezi un urs cu trei picioare fracturate. Asta dacă într-adevăr aşa a fost şi ursul acela chiar avea trei picioare fracturate. Decizia umană şi etică aici e ca animalul să fie eutanasiat, ca să nu mai agonizeze”, a spus Paula Ciotloş, vicepreşedinte al ONG-ului „Milioane de prieteni”, care administrează Sanctuarul urşilor de la Zărneşti.

Aceasta atrage atenţia că legislaţia este una ambiguă, ceea ce face să fie şi interpretabilă. 

„Doar ministrul poate lua hotărârea în astfel de cazuri, ceea ce e absurd. Acum, că s-a întâmplat duminică, probabil că ministrul nu a fost de găsit la telefon. Există însă o decizie luată în 2016 sau 2017, care spune că, în lipsa unei hotărâri a ministrului, fiecare judeţ trebuie să aibă un comitet de urgenţe, dar această lege nu a fost aplicată niciodată. Iar la Harghita toată lumea s-a dat la o parte! Din acest motiv a fost demis prefectul, el ar fi trebuit să se ocupe. Dar hotărârea, legea trebuie urgent modificată, pentru a se clarifica lucrurile. Ceea ce a anunţat ministrul că va face. Şi ar mai fi un aspect de discutat: medicii veterinari se tem să ia decizii în astfel de cazuri. În primul rând trebuie schimbată legea pentru a nu ne mai izbi de un ordin din 2010, din cauza cărora veterinarilor le este teamă să acţioneze. Ei riscă în astfel de cazuri un proces penal”, a adăugat Ciotloş.

Ce spune reprezentantul vânătorilor

În schimb, Mugurel Constantin Drăgănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România, organism cu sediul la Bucureşti, a evitat să comenteze hotărârea ministrului, pe care o consideră una politică. Drăgănescu a precizat că nu deţine toate datele în ce priveşte cele două cazuri petrecute în judeţele Harghita şi Sibiu, însă spune că în astfel de cazuri este necesar ca măsurile să fie luate rapid, fără a se tergiversa. 

„În mod normal trebuie să existe stabilită la nivel naţional o astfel de hotărâre standard, iar din câte ştiu există Hotărârea de Guvern 323. Sigur că e greu de spus cum ar fi trebuit să se procedeze în acest caz, iar decizia luată de domnul ministru e una politică şi nu am să o comentez. Dar, ca om, dacă aş fi fost în această situaţie, aş fi procedat la sedarea sau tranchilizarea animalului, lucru pe care, de fapt, trebuie să-l facă un medic veterinar. După care, iarăşi, se face o constatare, tot de către un medic veterinar, se examinează animalul ca să se constate dacă rănile pot fi vindecate. Apoi, din câte ştiu, este nevoie de emiterea unei derogări din partea Ministerului Apelor şi Pădurii, pentru că din ce ştiu, ei se ocupă cu asta”, a declarat Mugurel Constantin Drăgănescu. 

Ce spune Hotărârea de Guvern 323 din 2010

Hotărârea de Guvern 323/2010 la care au făcut referire veterinarii, dar şi reprezentanţii ONG-urilor şi cei ai vânătorilor prevede, la articolul 4, că luarea măsurilor de monitorizare a capturilor şi uciderilor accidentale ale speciilor prevăzute la art. 1 este asigurată, după caz, de: a) autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului; b) Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului; c) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; d) agenţiile judeţene şi regionale pentru protecţia mediului; e) comisariatele judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu; f) autorităţile administraţiei publice locale; g) centrele de reabilitare/îngrijire.” 

Veterinarii consideră că legea are lacune, în sensul că ar trebui să precizeze clar faptul că autorităţile judeţene pot şi trebuie să intervină imediat, fără a cere derogări de la Minister în cazul deciziilor care se impun a fi luate de urgenţă. 

Citeşte şi

VIDEO Imagini revoltătoare în Harghita. După ce a fost lăsat să sufere mai bine de 18 ore, ursul lovit de maşină a fost tranchilizat şi apoi ucis

Cine e responsabil de chinul ursului lăsat să agonizeze 18 ore pe şosea