Şvabii bănăţeni continuă să scrie istorie. "Patria părinţilor şi bunicilor rămâne moştenire generaţiilor următoare"

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Timp de două zile, la Ulm (Germania), a avut loc tradiţionala întâlnire a şvabilor bănăţeni. Pentru prima dată în istorie, la eveniment a participat şi un premier, în persoana lui Dacian Cioloş.

Mare întâlnire, mare, la Ulm (landul german Baden Württenberg), a şvabilor bănăţeni. Din doi in doi ani, şvabi care s-au rupt de rădăcinile lor, se reunesc pe teren neutru, mai exact în oraşul de unde, în urmă cu aproape 300 de ani, înaintaşii lor începeau călătoria, pe Dunăre în jos, pe vapoarele denumite <cutiile din Ulm>, spre o viaţă nouă. Deşi veneau din multe teritorii germane, ei au fost denumiti generic, şvabi. 
 

“Comemorăm la această oră de reculegere <heimatul> (n.r.patria)  şvabilor din Banat, patria părinţilor şi buniciilor lor. Patrie pe care, dragi şvabi, o daţi moştenire generaţiilor următoare. Îi comemorăm şi pe aceia care nu au supravieţuit atrocităţilor din zbuciumatul secol XX: deportaţii în Rusia sau Bărăgan, expropriaţi, căzuti pe front sau luaţi prizonieri, dispăruţi sau care nu au reuşit să scape de represaliile comunismului, numai pentru că au fost nemţi”, a declarat, la monumentul ridicat pe malul Dunării, Herbert Hellstern, ministrul de Externe al landului Baden Württenberg .


300 de ani de la eliberatea Timişoarei

Întâlnirea din acest an a avut ca tema principală 300 de ani de la eliberarea cetăţii Timişoarei de către trupele conduse de Eugeniu de Savoia, in 16 octombrie 1716. Această dată este considerată de către şvabi începutul epocii moderne a Banatului, moment care a dus la trei perioade de colonizare a populaţiei de origine germană în fostele teritorii ale regatului Ungar, eliberate de sub ocupaţia otomană. Este anul care marchează începutul istoriei şvabilor bănăţeni.


Anul acesta, peste 4.000 pe persoane au venit la Ulm. “Vrem să demonstrăm că oriunde s-au stabilit şvabii bănăţeni în lume, ei continuă să scrie istoria lor. Ne-am bucurat că au venit şvabi din Australia, Argentina, Statele Unite, din Banat, bineînţeles, din toate părţile Germaniei. Ne bucură că de oriunde vin se mândresc cu faptul că sunt şvabi bănăţeni. Este un lucru minunat pentru noi. În organizaţiile noastre de tineret, aproape toţi s-au născut deja în Germania. Dar ei se simt bănăţeni, văd rădăcinile lor, sunt conştienţi că sunt diferiţi. Este un moment nou, România este ţară membră a Uniunii Europene, există un interes pentru noua generaţie pentru regiunea noastră, Banat”, a declarat Peter Leber, preşedintele Asociaţiei Şvabilor Bănăţeni.

image

Peter Leber vorbeşte în faţa miilor de şvabi

Greva foamei cu portretul lui Ceauşescu


Peter Leber este originar din Sânnicolaul Mare. A emigrat în Germania în anul 1981. Până în 1990 nu a mai călcat în România. 


“Am încercat să trec ilegal graniţa în 1978, încă nici nu aveam 18 ani. Cineva trebuia să ne conducă peste graniţă, dar acesta ne-a trădat. Nu a mai venit. S-a dus direct la Securitate şi ne-a turnat. A doua zi m-au luat din clasă, din liceu. Nu m-au dat afară. Interesant, au fost profesori români care mi-au luat apărarea. Dar am avut ştampila pusă. Am făcut armata în România. Aşa că m-au trimis în Prundul Bârgăului, la o unitate de muncă. De mai multe ori pe lună eram interogat şi reeducat să nu fac propagandă în rândul românilor. Fratele meu era trimis şi el la muncă, la canal. Părinţii au depus documentele pentru plecare în anii 60, dar abia în 81 am primit dreptul să plecăm. Sora mea a plecat în 1980, s-a căsătorit cu fost coleg de clasă, plecat de mai demult. Ea a făcut greva foamei în faţa Ambasadei României de la Koln, cu un portret mare al lui Ceauşescu. Ambasada a închis atunci porţile pentru germanii care doreau să obţină viza, să meargă în concediu la Marea Neagră. A fost şi în presa germană. A venit un maior de securitate la noi acasă, ne-a cerut să luăm legătura cu sora mea, să îi spunem să înceteze greva foamei, că primim imediat actele să plecăm ”, a povestit Peter Leber.

Dacian Ciolos la Ulm

Peter Leber cu Dacian Cioloş

 „Omul cu biserica”
 

Printre şvabii veniţi la Ulm l-am întâlnit şi pe Helmuth Kierer, născut la Lovrin (judeţul Timiş), cunsocut în Banat ca „Omul cu biserică”. Acesta s-a ambiţionat să salveze biserica catolică din localitatea Lindenfeld, depopulată total în anul 1995. 
 

„După revoluţie veneam cu ajutoare şi la Lindenfeld. Acum este un sat fantomă. Casele s-au dărâmat. Urma să dispară şi biserica, acoperişul era putred deja. Aşa că am decis să mă apuc de treabă. După  acoperiş a trebuit să fac tencuiala, pentru că şi cărămizile au început să putrezească. Am vrut să salvez această biserică şi am reuşit. Biserica este consolidată, încă nu are uşă şi geamuri. Dar urmează. Banii au fost deja daţi la tâmplar. Este posbil ca satul să renască într-o bună zi. Au început construcţia de case de vacanţă. Drumul e acum făcut, iar dacă se introduce şi curent electric, se va dezvolta zona”, a afirmat Helmuth Kierer. Acesta a refăcut şi crucea de lemn care se afla lângă biserică, iar în acest an doreşte să aducă un preot pentru o slujbă de sfinţire. 

Peter Krier


 

Kierer a plecat în 1979 în Germania. „Am aflat mai târziu că eram printre cei vânduţi de Ceauşescu. În Germania am făcut lăcătuşerie, tâmplărie, instalaţii. După revoluţie am început să vin în România cu motocicleta. Am fost pasionat de enduro şi veneam la concursuri în Munţii Semenic. Aşa am ajuns şi la Lindenfeld, de mai multe ori”, a mai povestit Kierer.  


Între timp şi-a cumpărat o casă de vacanţă la Gărâna, în Munţii Banatului. „Iniţial nemţii originari din Lindenfeld au crezut că eu vreau să îmi fac casă din biserică. Mi-au cerut să le dau biserica înapoi. Eu nu am făcut biserica pentru mine, nu am niciun interes. Ci pentru a lăsa ceva în urmă. Nici nu am dorit să se ştie cine se ocupă de refacerea bisericii. Toţi au auzit că e cineva care face aceste lucrări. Am făcut totul din suflet”, a adăugat Helmuth Kierer. 


Candidat german la Consiliul Local Săcălaz
 

Premierul României a cerut etnicilor germani să se implice în viaţa socială şi politică din România. Ewald Neu s-a implicat deja, el candidează la consiliul local Săcălaz (judeţul Timiş). Neu a părăsit România în 1982 însă inima i-a rămas la locul unde s-a născut şi a copilărit. Este singurul şvab care şi-a răscumpărat casa, iar fiica cea mică a decis să studieze la Facultatea de Medicină din Timişoara. 
 

“Din 1945 încoace, nu a mai putut candida la Săcălaz niciun etnic german. Eu am profitat de pe urma unei legi a Comisiei Europene, care îmi dă acest drept chiar dacă sunt cetăţean german. Candidez pe listele Forumului Democrat al Germanilor din România. Consider că toţi şvabii aflaţi în Germania ar trebui să facă parte din FDGR. Motto-ul meu este al Banatului de altădată: dreptate, sinceritate, toleranţă şi corectitudine”, a spus Ewald Neu.

Ewie Neu

Ewald Neu (atânga) la întâlnirea şvabilor de la Ulm
 

Un şvab care locuieşte la Ulm


Hofler Peter este originar din Lipova. De mult timp este unul dintre locuitorii şvabi din Ulm. “Prin cineva, am plătit ciubuc unui securist, de 30.000 de lei, ca să pot pleca în vizită, în Germania. Evident că nu m-am mai întors. Au presupus şi ei că nu mă mai întorc. Am ales acest oraş tocmai pentru că citeam pe atunci că strămoşii noştri au plecat din Ulm. De aici au plecat toţi cu vaporul. Nu cunoşteam pe nimeni, dar am avut noroc. Copiii au rămas în România, la soră. După un an, cu ajutorul Crucii Roşii am putut să îi aduc în Germania. Am ajuns să lucrez la personal, într-o fabrică specializată în semipreparate. În acest timp am angajat foarte mulţi români şi şvabi”, a povestit Hofler Peter. 

image


Mii de persoane adunate în "Donauhalle" din Ulm

În acest an, la Ulm am întâlnit foarte mulţi tineri. Majoritatea s-au născut după 1990, în Germania. Mulţi dintre ei nici măcar nu vorbesc limba română, dar sunt mândri să ducă mai departe cultura şvăbească. Este şi cazul lui Stephanie Rosenberg.
 

“Bunica mea s-a născut în anul 1929, la Orţişoara. Ea a plecat în Germania înainte de al Doilea Război Mondial. A ajuns la o şcoală a surorilor de Notre Dame din Freising. A ţinut foarte mult la originea ei şvăbească. Ea a creat un grup de dansuri şi port popular, a ţinut să îşi recupereze rădăcinile şi să o ţină în viaţă în Germania. A călătorit în America şi în alte ţări cu grupul. Mama mea s-a născut în Germania. După ce a murit bunica, mama a fost cea care a dus mai departe tradiţia şvăbească. Eu sunt cea de a trei generaţie. Acum eu mă ocup de grup. Am preluat grupul acum zece ani, după ce mama s-a îmbolnăvit. La noi în familie se vorbea limba germană şi maghiară. Iar când vroiau să nu înţeleg ce spun atunci vorbeau în română. Aşa că eu nu am învăţat această limbă. Dar am fost de multe ori în România, încă de copil mic”, a declarat Stephanie Rosenberg.

Stephanie Smir

Stephanie Rosenberg conduce o trupă de dans şvăbesc
 

Premierul Dacian Cioloş, vizită istorică la Ulm
 

Dacian Cioloş este primul premier al unei ţări, fie că vorbim România, fie de Germania, care participă la întâlnirea şvabilor bănăţeni. Discursul lui Cioloş i-a emoţionat pe şvabi, care l-au aplaudat îndelung.

„Sunt aici pentru a vă spune că prezenţa dumneavoastră în Germania contează foarte mult pentru relaţia dintre România şi Germania. Chiar dacă ne lipsiţi acolo în România, în Banat, faptul că sunteţi aici de câteva decenii, a contribuit la relaţia foarte strânsă pe care o au cele două ţări. Faptul că v-aţi păstrat tradiţia, departe de locurile natale, dar şi că aţi păstrat legătura cu locurile natale, face din comunitatea dumneavoastră o valoare unică pentru noi. Mă bucur să aflu că există o dinamică importantă a tinerilor şvabi, că sunt interesaţi de rădăcinile lor. Experienţa voastră de aici poate fi utilă acasă în România. Vă încurajez să împărtăşiţi cu noi aceste experienţe. Există potenţial de dezvoltare în economie şi în alte părţi. Avem nevoie de făcut treabă nemţească nu doar în Banat ci şi în alte părţi din ţară, aşa că sunteţi bineveniţi”, a declarat Dacian Cioloş.

Dacian Ciolos la Ulm

Dacian Cioloş şi Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Germania, la Ulm
 

Următoarea mare întâlnire a şvabilor bănăţeni va avea loc în 2017, la Timişoara. 

Citiţi şi:

Dacian Cioloş, la întâlnirea şvabilor de la Ulm: „Avem nevoie de făcut treabă nemţească nu doar în Banat, ci şi în alte părţi din ţară. Aşa că sunteţi bineveniţi”


Capitala Banatului s-a mutat la Ulm. Peste 6.000 de şvabi bănăţeni s-au reunit în Germania FOTO

FOTO Fabuloasa poveste a şvabilor: „Primului îi era hărăzită moartea, celui de-al doilea munca, celui de-al treilea pâinea”

Mărturiile şvabilor vânduţi de Ceauşescu Germaniei. Cât era şpaga cerută de securişti şi ce a făcut fostul dictator cu miliardele de mărci

„Paşaport pentru Germania“, cum a vândut Ceauşescu ca la piaţă un sfert de milion de cetăţeni ai României
 

FOTO Germanii au readus la Timişoara o tradiţie seculară pe cale de dispariţie în România. Piaţa Libertăţii a fost ocupată de şvabii bănăţeni

FOTO Mare sărbătoare şvăbească la Săcălaz. 250 de ani de la colonizarea localităţii cu germani. "Tinerii nu ştiu româneşte dar sunt fascinaţi de Banat"

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite