Blestemul petrolului: oraşul Jimbolia stă pe ţiţei de milioane de euro. În comuna Pordeanu apa a ajuns mai scumpă decât petrolul

Ionel Popa, din Jimbolia, spune că abia aşteaptă ca petrolul din adâncuri să aducă bunăstare

Localnicii din două aşezări din judeţul Timiş au provocări diferite: unii aşteaptă prosperitate de la ţiţei, cealalţi vor doar apă. În timp ce orăşenii din Jimbolia pot prospera din cauza petrolului, sătenii din Pordeanu se scaldă, la propriu, în aur negru.

Petrolul a ajuns să fie prezent, în mod diferit, în vieţile locuitorilor din două aşezări aflate în margini diferite din judeţ. Aurul negru aduce speranţă la Jimbolia, unde compania Zeta Petroleum trebuie să înceapă în luna noiembrie lucrările pentru a monta o sondă nouă, în timp ce sătenilor din Pordeanu, comuna Beba Veche, ţiţeiul le curge la robinet şi le îngreunează viaţa.

De la începutul anului, locuitorii din oraşul timişean Jimbolia aşteaptă cu nerăbdare ziua în care se vor îmbogăţi de pe urma petrolului. Ei se pregătesc să profite de pe urma descoperirii a două mari rezerve de petrol şi gaze naturale. Descoperirea a fost făcută de compania Zeta Petroleum, care se ocupă cu dezvoltarea, exploatarea şi evaluarea câmpurilor de petrol şi gaze. Reprezentanţii companiei au trecut la o nouă etapă în proiectul de extragere a petrolului de la Jimbolia. Chiar dacă se estimează că în subteranele oraşului de lângă graniţa cu Serbia există 1,5 milioane de barili de petrol, extragerea „aurului negru” nu va fi deloc o misiune simplă.

CLICK AICI PENTRU GALERIE FOTO CU LOCUL VIITOAREI SONDE

„Ne pregătim să trimitem raportul de evaluare către Agenţie, iar apoi vom cere să intrăm în faza următoare. Dacă vrem să forăm trebuie să facem o cerere, pentru că vrem ca totul să fie legal. În această meserie sunt mulţi ochi pe noi”, a declarat Bogdan Popescu, director pe România al Zeta Petroleum.

În urma prospecţiunilor pe câmpurile din Jimbolia Veche şi Jimbolia Vest, abandonate în anii ‘90, cei de la Zeta au descoperit că există între 1,5 şi 6 milioane de barili de petrol. „Deja am pierdut un milion şi ceva de barili. Sunt incertitudini. Este o meserie în care riscul e foarte mare. Mie îmi plac extremele şi spun că la Jimbolia există între 1,5 şi 6 milioane de barili de petrol. Există şi un calcul la petrolişti. Se spune că că sunt 10 la sută şanse la nivelul maxim şi 90 la sută la cel minim”, a mai spus Popescu.

Sondă nouă la iarnă

Chiar dacă se vorbeşte despre sume fabuloase, între 200.000 şi 1,2 miliarde de dolari, costurile pentru extragerea ţiţeiului sunt extrem de ridicate. „Noi suntem o firmă mică. Ne cunoaştem toţi, e o lume mică. Suntem în discuţii cu cei de la Petrom pentru o colaborare. Costurile pentru extragerea ţiţeiului sunt extrem de ridicate. Între 60-80 la sută din câştig. Altfel, ar fi o meserie superbă, sublimă”, a mai spus Popescu.

Reprezentanţii Zeta vor să se apuce de lucrări până în luna noiembrie, pentru ca la începutul anului 2012 să înceapă forările. „Vrem ca în noiembrie să începem montarea unei noi sonde. Se lucrează şi iarna, chiar dacă e mai greu pentru că terenurile sunt mocirloase”, a mai declarat Bogdan Popescu.

Petrol la robinet

Petrolul a făcut parte dintotdeauna din viaţa celor 100 de locuitori ai satului izolat Pordeanu, ce aparţine de comuna Beba Veche. Până săptămâna trecută, principala prioritate a sătenilor era munca la câmp şi găsirea soluţiilor pentru prevenirea secetei care ar fi putut să le distrugă tot ce au lucrat până acum. Înainte de comunism, toate satele ce au aparţinut de Beba Veche au prosperat datorită zăcămintelor de ţiţei din zonă, iar majoritatea localnicilor a trăit de pe urma exploatării aurului negru.

CLICK AICI CA SĂ VEZI CUM E VIAŢA ÎN SATUL IZOLAT

Odată cu secarea rezervelor, oamenii au ajuns să trăiască din agricultură, dar petrolul a revenit, din nou, în viaţa lor. Acum, celor 100 de localnici le curge petrol direct la robinet. „Au trecut câteva zile până să ne dăm seama că petrolul ne curge direct la robinet şi mă mir că nu ne-am îmbolnăvit. Bătrânii din sat, cei care au muncit fostele exploatări, au fost cei care şi-au dat seama că pânza freatică e plină de ţiţei. Vă daţi seama că suntem disperaţi fără apă”, se plânge Aurel Teremiac, unul dintre localnici.

Bănuiala localnicilor a fost confirmată şi de specialiştii companiei care deţine fostele exploatări din zonă, însă spre disperarea oamenilor soluţiile permanente întârzie să apară. „Apa cu petrol de la robinet nu o putem folosi nici măcar la spălatul hainelor. În loc să fie curate hainele, după spălare ajung să miroase a petrol. Totul miroase a petrol”, mai spune Aurel Teremiac, unul dintre localnici.

CLICK AICI PENTRU GALERIE FOTO DIN SATUL PORDEANU

Plan de rezervă

Cei 100 de săteni au ajuns să aducă apă dintr-o sursă sigură aflată de la cinci kilometri, însă cum mulţi dintre localnici sunt de vârsta a treia, distanţa reprezintă o problemă mare. Ca să le aline suferinţa, pompierii militari au început să distribuie apă de băut, dar cantitatea pe care aceştia o pot furniza este suficientă pentru cei 100 de localnici, însă animalele lor trebuie adăpate, iar culturile udate cu apă pe care trebuie să şi-o aducă singuri. „Resursele noastre sunt limitate, dar suntem alături de localnici. Până la remedierea problemei vom aduce apă cu autospecialele noastre”, a spus Mihai Benga, inspectorul-şef al ISU Banat.

Apă inflamabilă

Alţi săteni sunt speriaţi de faptul că substanţa ce le curge la robinet e inflamabilă. Mihai Iftode, un alt localnic, a arătat echipei Adevărul cât de inflamabilă este apa. „Am lăsat apa să se adune în boiler şi o simplă scânteie e suficientă ca să iasă flăcări. La fel de bine iese foc şi pe robinet. Nu este normal să trăim cu asemenea emoţii”, a explicat Mihai Iftode, în vârstă de 46 de ani. În acest moment, autorităţile judeţene încearcă să cumpere mai multe filtre care ar trebui montate la o staţie de pompare mobilă, însă procesul de achiziţie este complicat şi va dura cel puţin o săptămână.

Vrem ca în noiembrie să începem montarea unei noi sonde. Se lucrează şi iarna.
Bogdan Popescu, Zeta Petroleum

Petrolul ne curge direct la robinet şi mă mir că încă nu ne-am îmbolnăvit. Totul miroase a petrol.
Aurel Teremiac, localnic

Exploatarea din Jimbolia aduce bani la buget

Bogăţia este împărţită cu vecinii sârbi din localitatea Srbska Crna, care însă lucrează la exploatare de aproape 20 de ani. Odată cu punerea în funcţiune a exploatării, se vor crea locuri de muncă pentru localnici, iar bugetul local se va îmbogăţi de pe urma taxelor plătite de compania Zeta. „Nu sunt noutăţi. Nu am primit veşti noi de la Zeta. Se pare că au găsit în subteran ţiţei în valoare de 1 miliard de dolari. Este o ştire importantă pentru Jimbolia. Odată cu punerea în funcţiune a exploatării, se vor crea locuri de muncă pentru localnici, iar bugetul local se va îmbogăţi de pe urma taxelor plătite de companie”, a spus Kaba Gabor, primarul din Jimbolia.