FOTO Călătorie spectaculoasă pe conturul României. 3.000 de kilometri pe „frontiera verde” a ţării
0Poliţia de Frontieră a realizat o inedită aventură. Timp de zece zile, au parcurs o călătorie de peste 3.000 de kilometri, pe „frontiera verde” a României.
Câţi dintre noi cunoaştem efectiv cum arată graniţele României? Dar câţi au fost cei care au avut avut ocazia să treacă prin toate punctele de frontieră? Sunt numai puţin de 29. Cu siguranţă, nu mulţi! Poliţia de Frontieră a realizat o inedită aventură pe „frontiera verde” a României, o călătorie care însumează peste 3.000 de kilometri.
Proiectul a fost iniţiat de revista 4x4 Adventure susţinut logistic de Dacia, iar partener a fost echipa Exclusiv în România de la TVR. Prutul, Siretul, Crişurile, Tisa şi Nera, pădurile Sucevei, Munţii Maramureşului şi ai Caraşului, Dunărea şi Dobrogea au fost repere pe traseul care a fost străbătut în zece zile în cadrul campaniei on-line „România pe contur”, care a putut fi urmărită pe pagina de Facebook a Poliţiei de Frontieră. Au fost străbătute zone spectaculoase şi de multe ori inaccesibile de la grinţele ţării cu Bulgaria, Republica Moldova, Urcaina, Ungaria şi Serbia.
Aventura a început în data de 1 iulie. “Vă invităm să să descoperiţi <straja> României, localităţile, munţii, râurile şi fluviul care ne conturează graniţele dar şi oamenii, obiceiurile şi poveştile lor”, au anunţat cei de la Poliţia de Frontieră.
De la Giurgiu la Albeşti
În prima zi a aventurii, a fost prezentată frontiera de sud a României dintre Giurgiu şi Vama Veche. Caravana a oprit pentru un scurt popas, la jumătatea distanţei spre Călăraşi.
Urmărind cursul Dunării spre gurile de vărsare, poliţiştii au ajuns la Ostrov, în judeţul Constanţa. În apropiere, se află cetatea Durostorum (Ostrov) care a fost o importantă cetate şi oraş roman pe malul drept al Dunării, între cetăţile Sucidava şi Axiopolis.
Echipa „Romania pe contur” a ajuns apoi la Adamclisi. „Monumentul de la Adamclisi: Tropaeum Traiani este un monument roman, ridicat în cinstea împăratului roman Traian între anii 106-109 d.Hr. pentru a comemora victoria romanilor asupra dacilor în anul 102 d.Hr. Construcţia este situată în regiunea podişului Negru Vodă, lângă comuna Adamclisi, la 60 kilometri sud-vest de Constanţa, pe drumul naţional Călăraşi - Constanţa.
Monumentul a fost reconstituit în 1977, după unul dintre modelele ipotetice ale vechiului monument aflat în ruine, fiind declarat în prezent monument istoric. Ansamblul, din care făcea parte monumentul, mai cuprindea un altar funerar, pe ai cărui pereţi se aflau înscrise numele celor aproximativ 3.800 de soldaţi romani căzuţi probabil în lupta de la Adamclisi, şi de asemena un mausoleu, cu trei ziduri concentrice, în care se pare că a fost înmormântat comandantul (praefectus castrorum), care, cu preţul vieţii sale, a decis victoria din anul 102”, a continuat Poliţia de Frontieră cu o lecţie de istorie.
Următorul punct a fost în locul unde se află şi borna 1 a graniţei României: Albeşti.
Următoarea zi, echipa România pe contur şi-a continuat aventura prin Dobrogea, de-a lungul Mării Negre şi Dunării pâna la Chilia Veche. Au trecut pe lângă cunoscutele cetăţi pontice Callatis (Mangalia), Tomis (Constanţa) şi au făcut un popas la Histria, iar apoi a ajuns la cetatea Enisala, din judeţul Tulcea.
Chilia Veche, ultimul loc al Deltei unde poţi ajunge pe roţi
Echipa România pe contur şi-a continuat aventura prin Dobrogea, de-a lungul Mării Negre şi Dunării pâna la Chilia Veche. Au trecut pe lângă cunoscutele cetăţi pontice Callatis (Mangalia), Tomis (Constanţa) şi au făcut un popas la Histria, iar apoi a ajuns la cetatea Enisala, din judeţul Tulcea. Ultimul loc al Deltei unde poţi ajunge pe roţi este Chilia Veche. Poliţiştii au străbătut până aici 350 de kilometri.
„Am întâlnit oameni frumoşi, locuri superbe şi povesti nespuse, ne-am împrietenit cu turişti străini care iubesc România”, au spus poliţiştii, înainte de cea de a treia zi, în care aveau să descopere plaiurile moldave.
„Vechea cetate a Chiliei se afla pe malul stâng al Dunării, actualmente pe teritoriul Ucrainei, pe locul anticei cetăţi greceşti Achillea. Numele acesteia din urmă pare a veni de la numele eroului grec Ahile, înmormântat, potrivit legendei, la gurile Dunării, pe insula Leuke”, povestesc poliţiştii de frontieră de la Chilia.
După ce au părăsit Chilia Veche, au continuat deplasarea pe frontiera estică a României.
La graniţa româno-moldavă
Călătoria a ajuns, în ziua a treia, pe malul Prutului spre cel mai nordic punct al ţării. Traseul a continuat prin Tulcea şi Galaţi, oraşe pe care le-au atins doar după traversarea Dunării cu bacul.
Ultima oprire a fost la Fălciu. Pe malul Prutului, în dreptul localităţii, se află o cazemată germană din 1941, semn al bătăliilor purtate aici pentru eliberarea Basarabiei. Tot aici, peste Prut, este un pod de cale ferată, construit din fier, fără niciun punct de sudură.
Echipa a plecat apoi din localitatea Bumbata, judeţul Vaslui, aflată pe malul râului Prut şi şi-a continuat deplasarea pe frontiera estică a României. Traseul a continuat spre barajul Stânca – Costeşti.
Andreea, elevă a Şcolii Poliţiei de Frontieră de la Oradea, aflată în practică la Sectorul Stânca, ne arată unde am ajuns pe conturul României: la barajul de acumulare Stânca Costeşti, al doilea ca mărime din ţară.
Traseul a continuat spre cel mai nordic punct al României, aflat în judeţul Botosani.
Casa prieteniei, gestionat în comun de români şi moldoveni
În a patra zi, judeţul Iaşi a fost traversat de la sud la nord, pe lângă frontieră şi următoarea oprire a fost la barajul de la Stânca-Costeşti. Barajul, ridicat pe râul Prut, este şi pod peste Prut, între România şi Republica Moldova. La un capăt şi la celălalt sunt punctele de trecere de la Stânca, pe malul românesc, şi de la Costeşti, pe malul moldovenesc. „La jumătatea construcţiei a fost ridicată Casa prieteniei, un spaţiu administrativ gestionat în comun de români şi moldoveni. Au ajuns apoi la Horodiştea, în judeţul Botoşani.
Ziua a început cu o vizită la Darabani pe malul Prutului, lângă localitatea Teioasa din judeţul Botoşani.
Aici, Cătălin Avadani de la Sectorul Darabani a povestit de un monument istoric ascuns de o pădure seculară: Cei patru stejari, plantaţi de Ştefan cel Mare, după bătălia cu tătarii de la Lipnic din 20 August 1470. Legenda spune că, Domnitorul s-a oprit să se odihnească pe malul Prutului şi fiindcă nu a găsit umbră, a plantat cei patru stejari care să ofere un loc răcoros urmaşilor săi.
Bucovina, una din cele mai frumoase zone turistice din ţară
Caravana a continuat pe frontiera de Nord, cu Ucraina. Este trasată prin munţi şi văi a căror frumuseţe este greu de ilustrat. Echipele Poliţia de Frontieră Română au traversat Bucovina de la est la vest, prin localităţile de frontieră, pe drumuri de munte şi prin sate pitoreşti. Direcţia de mers era Maramureş. De la Giurgiu până la Sighet au parcurs 1.750 de kilometri.
Graniţa Bucovinei cu Maramureşul istoric se trece prin Pasul Prislop.
„Râul Tisa, pe mijlocul căruia este frontiera cu Ucraina, ajunge şi la câţiva metri de drumul naţional, în zona oraşului Sighetu Marmaţiei. Aşa că tentaţia contrabandiştilor de ţigări de a încerca să introducă ilegal ţigări prin aceasta zonă este mare”, au spus poliţiştii.
Lupta cu traficanţii de ţigări
Poliţiştii de frontieră Viorel Biroveti, şef de tură la Sectorul Sighet şi Gheorghe Berci au povestit câteva din zecile de cazuri la care au participat pentru reţinerea celor care trec ilegal frontiera cu ţigări. Şeful de tură a relatat ca într-un astfel de caz, cătuşele nu au cuprins încheieturile unui contrabandist ce devenise recalcitrant, fapt pentru care a fost dus la sediu legat cu şireturile de la bocanci.
„Conturul României” a continuat prin judeţele Maramureş, Satu Mare şi Bihor, zone la fel de frumoase şi încărcate de istorie.
Cele mai avansate sisteme de supraveghere, la Halmeu
În ziua a şasea, dimineaţa, echipa a plecat de la Săpânţa. Călătoria a continuat pe graniţa nordică a României, prin judeţul Satu Mare, către Punctul de Frontieră Halmeu, acolo unde funcţionează cele mai avansate sisteme de supraveghere din Europa. Senzori, camere video cu termoviziune şi radare „plantate” pe frontieră pot detecta orice trecere a graniţei.
Traseul a continuat la graniţa cu Ungaria
Echipele „România pe contur” au pornit apoi pe graniţa de vest a României. S-au oprit apoi la Urziceni, punct de trecere a frontierei cu Ungaria. De aici, echipa a vizitat apoi Castelul Karolyi şi oraşul Carei, judeţul Satu Mare. Printre obiectivele vizitate a fost şi â Monumentul Ostaşului Român din Carei, dedicat eroilor din al doilea război mondial. Monumentul a fost dezvelit cu prilejul împlinirii a două decenii de la luptele din zona Careiului, în anul 1964 şi este opera renumitului sculptor Vida Geza.
Turnul din secoul al XIII-lea
În localitatea Toboliu, judetul Bihor, poliţiştii de frontieră au îndrumat echipa către una dintre comorile neştiute ale zonei, Turnul din Cheresig, aflat la cîţiva metri de graniţa cu Ungaria. Este foarte bine conservat, fiind cea mai înaltă construcţie de acest gen din Transilvania.
Turnul este un donjon romanic din cărămidă, hexagonal, din secolul al XIII-lea - construit în 1242, imediat după marea invazie tătară, ca punct intărit şi turn de observaţie. Prima atestare documentară a turnului este datată 1289, pomenind de asediul regelui Ladislau Cumanul.
În anul 1514 Laurenţiu, unul dintre căpitanii lui Gheorghe Doja, porneşte de aici, în fruntea a 30.000 de iobagi răsculaţi, spre Cetatea Oradea.
Calatoria a continuat spre Arad. S-a parcurs deja mai mult din jumătatea distanţei pe graniţa ţării. Caravana s-a îndreptat spre Nădlac, de unde a traversat Mureşul, spre localitatea Igriş din judeţul Timiş, cu un pod plutitor, acţionat doar de curenţii râului.
Triplex Confinium: Graniţa comună între România, Ungaria şi Serbia
Echipa România pe contur formată din Poliţia de Frontieră Română ,4x4adventure.ro şi echipa Exclusiv în România de la TVR şi-a continuă călătoria, în a opta zi, pe frontiera de sud-vest a României. În zona de frontieră s-au întâlnit cu poliţiştii de frontieră de la Sectorul Sânnicolau Mare, judeţul Timiş, care au prezentat locul în care România are graniţă comună cu Serbia şi Ungaria, denumit Triplex Confinium. Acesta se află pe raza comunei Beba Veche. Aici se poate vedea şi gardul de protecţie împotriva migranţilor, ridicată de Ungaria.
Echipele au călătorit până aici 2.500 de kilometri pe graniţa ţării. Au făcut şi o scurtă oprire la Muzeul Căilor Ferate din Jimbolia, care a fost deschis pe 15 noiembrie 2007, cu prilejul aniversării a 150 de ani de la darea în exploatare a liniei de cale ferată Szeged - Kikinda - Jimbolia - Timişoara. Piesa de rezistenţă a muzeului este o tricicletă folosită acum mai bine de 100 de ani la revizia liniilor.
Spre Baziaş, locul unde intră Dunărea în România
În continuare, traseul frontierei României continuă până la intrarea Dunării în ţară, de la Baziaş. S-a mers pe lângă graniţă, urmând cursul râului Nera, care se vărsa în Dunăre în apropiere de localitatea Socol, judeţul Caraş-Severin. Aproape în acelaşi loc, delta Nerei se întâlneşte cu fluviul Dunărea, care în dreptul localităţii Bazias intră în ţară. Apusul de soare a prins echipele pe Dunăre, alaturi de poliţiştii de frontieră de la sectorul Moldova Veche.
Ultima zi a caravanei. Finalul la Zimnicea, cel mai sudic oraş din România
Echipele proiectului “Romania pe contur” au parcurs pitoreasca zonă de frontieră cuprinsă între Baziaş şi Calafat, pe Defileul Dunării, pe lângă Cazanele Mari şi Mici, Orşova, Drobeta-Turnu Severin. S-a oprit în sudul Olteniei, la graniţa cu Bulgaria. În ultima zi, au prezentat graniţa de sud a României, de la Calafat la Giurgiu. Cercul a fost închis când s-a atins cel mai sudic punct al ţării, Zimnicea.
A fost un proiect prin care Poliţia de Fronieră a încercat să prezente graniţa României, oamenii care o păzesc, dar şi locuri sau monumente încărcate de istorie sau cultură.
Se încarcă comentariile...
