Timişoara

articolul anterior articolul urmator

Cele mai uzuale cuvinte împrumutate din limba greacă: tacticos, prisos, folos, căpcăun, hardughie, igrasie, paranghelie

7
2 Jun 2016 06:05:06
Autor: Stefan Both
Secvenţă din filmul "Zorba Grecul"
Secvenţă din filmul "Zorba Grecul"

În special în perioada fanariotă, limba română s-a îmbogăţit cu foarte multe cuvinte din limba greacă. Nu o să vă vină să credeţi ce multe sunt.

“Se spune că, atunci când funcţionărimea greacă a pătruns în lumea satului românesc pentru a colecta birurile, se mira de frumuseţea peisajelor, cu totul deosebite de cele ale pietroasei Elade sau de praful pestrit din Constantinopol. Exclamaţia "Tii, kalos!", adica "Ce frumos!", era pe buzele tuturor. Stra-strabunicii nostri au transformat rapid o apreciere într-un cuvânt de ocara, avertizându-se unii pe alţii, în preajma apariţiei colectorilor de biruri: "Vin ticăloşii!", scria Marius Oprea, într-un articol apărut în 2004, în Ziarul Financiar.

Cercetările au arătat că în toată istoria romanităţii balcanice, latina dunăreană şi mai apoi româna au fost în contact permanent cu limba greacă, fiindcă aceasta a fost limba dominantă a imperiului roman de răsărit.
 
"În română distingem 3 niveluri principale de influenţă greacă: Cuvinte vechi greceşti pătrunse în latina dunăreană (sec. I-VI). Împrumuturi din epoca bizantină (VII-XV). Împrumuturi neogreceşti din epoca fanariotă (1711-1821). Uneori, datarea împrumuturilor este destul de dificilă, fiind destul de greu să distingem de exemplu între un împrumut din greaca bizantină sau din neogreacă... Din totalul de 272 de cuvinte din greaca bizantină, avem 16 directe, 254 indirecte şi doar 2 provenind din latina medievală (bumbac şi căpitan). După căderea Constantinopolului (1453) şi stabilirea domniei turceşti, în secolele al XVI – XVIII-lea, un număr mare de greci emigrează în ţările româneşti unde ajung să deţină funcţii sociale, economice şi politice însemnate. În secolul al XVIII-lea limba greacă ajunge limbă de cultură a clasei dominante. Constatăm existenţa şcolilor greceşti la Iaşi şi la Bucureşti. Cea mai importantă şi intensă influenţă a limbii greceşti are loc în epoca fanariotă (1711-1821). O mulţime de termeni legaţi de viaţa economică, organizarea politică şi administrativă, viaţă socială şi culturală pătrund în lexicul limbii române", aflăm de pe portalul roinfo.gr. 
 
Conform lucrării lui Galdi despre împrumuturile neogreceşti în română intrate în epoca fanariotă, din cele aproximativ 1200 de cuvinte, doar 100-150 au fost populare şi mai sunt frecvente în limba română actuală. Cuvintele acestea au pătruns mai ales în Muntenia şi în Moldova:
 
Ei bine, în perioada fanariotă, limba română s-a îmbogăţit cu foarte multe cuvinte din limba greacă. Sunt aşa de multe şi uzuale încât nici măcar nu te gândeşti că ele ar avea origini greceşti. 
 
Iată cele mai cunoscute împrumuturi din limba greacă: Agale, aghiuţă, agonisi, ahtiat, alandala, alice, alifie, ananghie, anapoda, anatemă, anghinare, anost, arac, argăsi, arhiologie, arvună, boboc, bulină, buzunar, caisă, calapod, călimară, canapea, căpcăun, cărămidă, cartofor, cărturar, castan, catarg, catastif, caterisi, caterisire, chiparos, chivernisi, coală, comis, condei, conopidă, cordea, cordeluţă, coriandru, cort, demon, desigur, dichisi, doxă, dragoman, dram, duzină, economisi, eforie,, egumen, enoriaş, enorie, eparhie, evlavie, fandosi, fasole, felie, fidea, filă, fisă, flamură, folos, folosi, franzelă, furtună, fustă, gargară, garoafă, glastră, guvid, hardughie, hartă, hrisov, iasomie, icter, ieftin, ifose, igrasie, iotă, ipochimen, ipsos, importanţă, lămâie, lăuză, lefter, lepră, levantă, lipsă, lipsi, logofăt, măcar, macaroană, magazie, marafet,mărgăritar, marghiolie, midie, mistrie, molipsi, monedă, mosc, mostră, mutră, noimă, nostim, nufăr, oftica, oftică, oleacă, omidă, pandişpan, paner, paranghelie, pat, patimă, pătimi, pedepsi, plămân, plapumă, plictisi, poliloghie, politicos, polologhie, porfiră,portocală, portocaliu, pricopsi, prisos, proaspăt, profir, pronaos, prosop, psalt, reţetă, rodie, salată, saltea, saramură, scăfârlie, schepsis, schimonosi, scop, scrumbie, scufiţă, sertar, sigur, sihastru, simandicos, sinchisi, sosi, spanac, sparanghel, spermanţet,splină, stacojiu, stafidă, stavrid, stemă, stivă, stol, strachină, stridie, tacticos, ţâfnă, ţâfnos, tagmă, taifas, ţaţă, ţelină, tiflă,timonă, tipografie, ţoale, trandafir, tumbă, turlă, urgisi, ursi, vanilie, vapor, vlăstar, zahăr, zâzanie, zodie, zugrăvi.
 
Citiţi şi:

Topul celor mai utilizate turcisme din limba română. Ce urmează după „acadea“, „balama“, „chilipir“ şi „geam“

Cele mai uzuale cuvinte moştenite de limba română din slavonă. Cui datorăm termeni precum „vreme“, „ceas“, „babă“, „vârstă“ sau „lopată“

Limba română vorbită în Banat are puternice influenţe germane: „ştrimfi“, „şvaiţer“, „vană“, „şuncă“

Cele mai cunoscute cuvinte româneşti care sunt împrumutate din maghiară: oraş, neam, viteaz, belşug, vameş, uriaş

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

7 Comentarii

Utilizator Adevărul
2.06.2016, 09:19:23

Comentariu considerat abuziv.

Michiu Stefan
2.06.2016, 11:07:40

Exagerata influenta limbii grecesti asupra celei romane!Poate fata de dialectul aroman influenta este definitorie.Iar in exemplele date,dupa parerea mea, unele sunt eronate! Importanta -fr. importance,macar-in italiana magari,mutra-slavism, smotrit'=a privi,plaman-pulmon- latina,vapor-fr. vapeur,etc.

+1 (1 vot)
Gogutu
2.06.2016, 16:38:53

Ce-mi plac etimologiile astea puerile, mă înnebunesc după ele soro!! vorba lu Caragiale cu nume grecesc dar nevorbitoriu de gracă în casa neamului său. Grecii nu mai văzuseră peisaje minunate în viaţa lor marinărească foarte vânturătoare de lume şi în loc să salte peşkeşul rămâneau cu "tii, kalos" pe faţă!...am mai auzit io nişte perle rarissime cum că mitocan vine de la "mitoc", hanul călugăresc, iar numele Siretului de la hungurescul "szeretlek"!!! poate "f'olos" provine din anagramarea hungurescului "lofos", nu m-ar mira deloc să aflu, mai ales că unele fapte reportericeşti ar proba fenomenul!...

Gogutu
2.06.2016, 17:17:34

Grecii au dat lumii unele cuvinte aşa zis culte, şi unele prefixe ca pan, para, meta, orto, bio, hemi, penta, hexa, hepta, etc. dar a exagera influenţa limbii greceşti asupra celei româneşti pare o dovadă de neprofesionalism! Grecii au fost un timp promotorii culturii în România, cum fuseseră şi mai înainte pentru întreaga Europă, Renaşterea italiană cam de la ei se trage, prin emigrarea învăţaţilor greci, inutili turcilor! La noi însă, se vede treaba că bagajul de cuvinte adoptate şi folosite pe termen lung, nu doar ca o modă cum s-a mai întâmplat cu franţuzismele ori alte mofturi, a reflectat şi un minim de respect faţă de vorbitorii limbilor de invazie! Grecii sunt mult sub nivelul hungurilor, iar slavii ar fi cam pe locul 2. Aceste adoptări de cuvinte nu s-a făcut probabil forţat ci ca o concesie făcută noilor veniţi, nu se pot trage comncluzii pripite despre gradiul de dezvoltare a limbii române, fenomenul adoptării de termeni străini se vede şi azi, chiar dacă avem deja prezente în vocabular unele cuvinte, dublate de cele importate!... A mai rămas încă şi un grad de ironie la adresa desuetudinii, legat de folosirea unor orientalisme, cum ar fi ciubuc, peşkeş, parascovenie, paranghelie sau polologhie, buluc, buluceală, etc.

Gogutu
2.06.2016, 17:31:57

Să nu uităm, Şcoala de la Sf. Sava, într-un fel o adevărată primă Academie românească, a avut profesori greci de talie europeană (în primul rând Kakavelas), aduşi la Bucureşti de marele om de cultură care a fost Constantin Brâncoveanu, nepotul la fel de marelui stolnic Cantacuzino, ambii cu o solidă cultură grecească şi europeană! Cu timpul însă, cum era şi firesc să se întâmple, limba greacă a căzut în desuetudine, ca şi slavona mai devreme, rămânând din ele doar ceva cuvinte de coloratură superficială, prezente mai mult în dicţionare decât vorbite, uneori folosite, dar categoric de o importanţă secundară, limba română nu şchioapătă fără ele!...

Vezi toate comentariile (7)

Modifică Setările