Chiuretajul „la cerere”, în scădere doar în postul Paştelui. Medicii refuză să facă operaţia: „Avortul este considerat a fi ucidere!”

Avortul “la cerere” este subiectul a numeroase cotroverse, ridică probleme de ordin moral. Odată intraţi în postul paştelui, numărul celor care solicită avortul la cerere în Clinica de Obstetrică şi Ginecologie „Bega” din Timişoara, scade semnificativ.

România este pe locurile fruntaşe în Uniunea Europeană atunci când vine vorba de avorturile "la cerere". Foarte multe femei recurc la întreruperea sarcinii prin eliminarea fătului din cavitatea uterină înainte de termenul de gestaţie, ceea ce înseamnă practic moartea fătului. 
 

“România este una din ţările din Uniunea Europeană care are legalizat avortul după 1990. Din păcare, după 26 de ani de la Revoluţie suntem pe locuri fruntaşe în ceea ce priveşte numărul de femei care recurg la avort la cerere. Asta înseamnă că nu ducem o politică corectă şi competentă pentru prevenirea sarcinilor nedorite, care se finalizează prin avort la cerere. Nu suntem suficient de convingători în promovarea metodelor de contracepţie. Trebuie lucrat enorm la conştientizarea populaţiei, atât de sex feminin, cât şi cel masculin asupra importanţei contracepţiei. Şi sub nicio formă să nu ajungem la avort la cerere, doar în cazuri extreme. Trebuie să intrăm şi noi în rândul ţărilor civilizate din Uniunea Europeană, unde avortul la cerere reprezintă o raritate, o excepţie, nu un obicei, aşa cum se întâmplă azi în România”, spune medicul specialist în obstetrică-ginecologie Marius Craina, managerul Spitalului Judeţean din Timişoara.  

"Din practica lor medicală a fost excluspă această procedură"

Avortul "la cerere" este un procedeu medical de care chiar şi medicii ginecologi fug. Există o categrie de medici care sunt convinşi că nu au dreptul să ia viaţa nimănui! Iar în zilele marcate cu roşu în calendarul ortodox, chiuretajul este strict interzis la Clinica “Bega” din Timişoara.

“Sunt două categorii de medici. O categorie care nu efectuează deloc avorturi la cerere. Din practica lor medicală a fost excluspă această procedură. Indiferent că ne află în post sau în sărbători. Aceşti medici nu mai fac avorturi la cerere. A doua categorie este cea a medicilor care fac aceste proceduri, însă niciunul dintre ei nu efectuează avortul la cerere în zilele de sărbătoare. Întotdeauna când planificăm un avort la cerere, suntem foarte atenţi ca ziua respectivă să nu reprezinte o zi de sărbătoare, să nu fie trecut cu roşu în calendar. Este o regulă generală pe care o respect toţi medicii”, a mai declarat Marius Craina. 

Marius Craina, medic specialist în obstetrică-ginecologie FOTO pressalert.ro

Medicul susţine că este imposbil de ştiut număr de chiuretaje efectuate în România, pentru că nu există o statistică reală şi corectă a avorturilor. “În urma discuţiilor şi în urma evenimentelor pe care le avem cu colegii din alte ţări - chiar vineri am avut o întâlnire, la Arad, cu colegii din Ungaria şi Serbia, pot să vă spun că suntem mult mai deficitari faţă de vecinii noştri. Suntem mult sub limitele normale”, a adăugat Craina.

“Viaţa este un dar de la Dumnezeu”

Biserica este mereu împotriva avortului, pe care-l consideră întreruperea vieţii, care este un dar de la Dumnezeu. Ca atare, o astfel de intervenţie chirurgicală este condamnată şi de preoţi.

“Este un gest lăudabil să amâni în post efectuarea avortului. Dar nu trebuie uitat că avortul înseamnă întreruperea vieţii! Iar viaţa este un dar de la Dumnezeu! Dacă Dumnezeu ne dă acest dar, noi nu avem voie să-l întrerupem. Numai Dumnezeu poate să ne acest dar. În orice moment al vieţii, în post sau în afara postului, avortul rămâne un fapt absolut condamnabil. Este considerat a fi crimă! Ucidere! Iar uciderea încalcă una din cele zece porunci, care spune clar, să nu ucizi!”, a declarat pentru Adevărul preotul Ionel Popescu, vicar eparhial al Mitropoliei Banatului.

Potrivit legislaţiei, se pot face avorturi la cere până la 13 săptămâni.

Generaţia “decreţeii” au crescut numărul populaţie în România

În România este cunoscut cazul interzicerii avortului din anul 1966, ca măsură de creştere demografică. Decretul nr. 770 din 29 septembrie 1966 prevedea următoarele:

“Având în vedere că întreruperea cursului sarcinii reprezintă un act cu grave consecinţe asupra sănătăţii femeii şi aduce mari prejudicii şi sporului natural al populaţiei, Consiliul de Stat al Republicii Populare România decretează:

Art. 1. — Întreruperea cursului sarcinii este interzisă!". 

În mod cu totul excepţional avortul era permis doar în câteva situaţii limită, cum ar fi: punerea în pericol a vieţii mamei, boli grave sau ereditare, invaliditate fizică sau psihică gravă, vârsta mamei de peste 45 de ani sau dacă sarcina era urmare a unui viol sau a unui incest. 

“Efectuarea întreruperii cursului sarcinii în alte circumstanţe era considerată infracţiune şi se pedepsea conform Codului Penal. Aplicarea prevederilor decretului a condus la producerea unei creşteri pe termen scurt a ratei natalităţii – generaţia „decreţeilor”.  Acestă politică s-a soldat cu grave încălcări ale drepturilor omului şi ale demnităţii individului, în special al femeilor, care se vedeau reduse la rolul elementar de reproducător biologic... Deşi multe dintre femeile care au făcut avort au supravieţuit fizic ele au rămas marcate cu profunde sechele psihologice”, scrie Wikipedia.org.

“În 1988 rata mortalităţii materne în România era de departe cea mai mare din Europa – 210 decese, comparativ cu Albania – 100, U.R.S.S. – 45, Bulgaria – 40, Ungaria – 21, Polonia – 15, Germania – 8, Italia – 6 sau Norvegia – 4 decese”, Constantin Grigorescu, “Nivelul dezvoltării economico-sociale a României în context european — 1989”.

Puteţi viziona în întregime filmul documentar “Decreţeii”, produs de timişoreanul Florin Iepan:

Citiţi şi:

VIDEO Povestea supremă a comunismului: „Femeile erau transformate în maşini de făcut copii”

VIDEO “Decreţeii” la liber, cadoul regizorului Florin Iepan de Ziua femeii: "8 martie este o sărbătoare comunistă pentru generaţia noastră"

Poveştile „bisecţilor“, oamenii care-şi serbează naşterea odată la patru ani. „Îmi place să spun că eu sunt încă minor“