Corupţia din vămi, de neoprit. Cum s-a reinventat industria şpăgilor după descinderile fără precedent din 2010

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un dosar DIICOT în care un poliţist de frontieră de la Vama Moraviţa a încheiat cu procurorii un acord de recunoaştere a vinovăţiei scoate la iveală modul în care contrabanda cu ţigări şi corupţia de pe frontiera cu Serbia au fost reinventate după acţiunea anticorupţie din 2010.

Lucian Gheorghe Ticuşi, unul dintre cei 17 poliţişti de frontieră de la Moraviţa „săltaţi” de DIICOT în 2016, într-un dosar de constituire a unui grup infracţional organizat şi luare de mită, a fost condamnat la doi ani şi opt luni de închisoare cu suspendare după ce a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu DIICOT. Acordul a fost confirmat de Tribunalul Timiş.

În schimbul pedepsei cu suspendare, Ticuşi a recunoscut mai multe fapte de luare de mită şi „a colaborat activ cu organele de urmărire penală, făcând eforturi pentru diminuarea consecinţelor faptelor săvârşite şi furnizând detalii importante despre modul în care era organizată activitatea infracţională şi implicarea altor persoane, aspect ce a facilitat aflarea adevărului în cauză şi tragerea la răspundere penală a celor vinovaţi”.

Cum a fost reinventată corupţia de la Moraviţa

În dosarul în care Ticuşi a încheiat acordul de recnoaştere a vinovăţiei, procurorii DIICOT au arătat că „după acţiunile din cursul anului 2010 (n.r. când în vămi s-a descins cu elicopterele), la nivelul punctelor de trecere a frontierei de la graniţele de vest şi de est ale ţării, s-a constatat treptat o schimbare esenţială în modul de operare al contrabandiştilor şi lucrătorilor de poliţie care îşi desfăşoară activitatea în punctele de trecere a frontierei”.

DIICOT arată că „s-a constatat treptat o schimbare fundamentală atât în modul de operare al traficanţilor, cât şi în modul de acţionare al lucrătorii de poliţie din PTF Stamora-Moraviţa”. „În prezent, pare să se fi renunţat la tranzitarea zilnică a frontierei, în mod repetat, cu autoturismele personale în care să fie transportate diferite cantităţi de ţigări, din cauza riscului crescut de deconspirare şi a suspiciunilor pe care le poate ridica un autoturism care este înregistrat zilnic cu mai multe intrări şi ieşiri din ţară. Drept urmare, traficanţii s-au orientat către alte modalităţi, dintre care se impun detaliate două tipare clar definite”, mai arată DIICOT.

Contrabandiştii au trecut la „next level”

Potrivit DIICOT, spre deosebire de acum 10 ani, când contrabandiştii tranzitau cu maşini mici punctele de frontieră şi plăteau tarife fixe pe care poliţiştii de frontieră le împărţeau între ei, traficanţii de ţigări au rărit cursele, transportând cantităţi mai mari, uneori chiar cu TIR-ul. Asta a permis ca în reţea să fie atraşi mai puţini poliţişti de frontieră.

„Pentru succesul unei astfel de operaţiuni, se acţionează doar în colaborare cu un număr redus de poliţişti, aflaţi de mult în anturajul grupării (de regulă, poliţişti cu vechime care nu au fost inculpaţi în dosarele anterioare). Ulterior, se aşteaptă ca respectivii poliţişti să ocupe posturile cheie (de la intrare în ţară pentru tiruri sau autoturisme), aceştia dau undă verde operaţiunii, moment în care se pune în mişcare angrenajul de transport al contrabandiştilor. Pentru conspirarea totală a acţiunii, nici sumele de bani aferente protecţiei asigurate de poliţişti nu mai sunt remise în punctul de trecere a frontierei, la momentul transportului, ci la o dată ulterioară, când contrabandistul şi lucrătorul de poliţie se întâlnesc în diferite locaţii ocultate, de multe ori în străinătate (în special în Serbia)”, mai arată DIICOT.

Amploarea micului trafic

Procurorii DIICOT mai arată în dosarul poliţistului Ticuşi că o a doua metodă de contabandă cu ţigări constă în „tranzitarea frontierei, pedestru, de către diferite persoane fizice, care nu trebuie supuse unui control amănunţit ca în cazul autoturismelor şi care introduc astfel în ţară cantităţi reduse de ţigări (de ordinul câtorva cartuşe), făcând însă multiple deplasări de acest tip”. „Ulterior, toate aceste cantităţi de ţigări sunt depozitate în anumite locaţii de pe raza localităţii Moraviţa, de unde sunt distribuite apoi în cantităţi mai mari către comercianţii de pe piaţa neagră. Majoritatea poliţiştilor de frontieră asigură protecţia uneia sau mai multor persoane fizice care acţionează în acest mod, astfel încât, cu timpul, s-au structurat anumite grupuri de contrabandişti, care tranzitează frontiera pe tura de serviciu unde şi-au dezvoltat palierul de protecţie”, mai arată DIICOT.

Potrivit sursei citate, „sprijinirea acestor contrabandişti de către poliţiştii de frontieră era necondiţionată”. „Pe de o parte, aceste persoane erau de fiecare dată lăsate să treacă fără nicio formalitate. Pe de altă parte, poliţiştii de frontieră se preocupau ca respectivii contrabandişti să nu fie eventual depistaţi de organele de control care se mai deplasau uneori în zona punctului”, se mai arată în datele de la dosar.

Ancheta DIICOT mai avea să scoată la iveală că poliţiştii de frontieră de la Moraviţa nu asigurau doar protecţia traficanţilor de ţigări, ci luau mită şi pentru a permite introducerea în ţară a unor utilaje agricole pentru care se percep în mod normal taxe vamale. Mai mult, Lucian Ticuşi a permis ieşirea din ţară a unui chinez dat în urmărire după ce a fost arestat în lipsă într-un dosar de evaziune şi spălare de bani cu un prejudiciu de peste 100 de milioane de euro.

Vă mai recomandăm:

Caracatiţa corupţiei din vama Moraviţa a renăscut mai puternică şi mai periculoasă

17 poliţişti de frontieră, inclusiv şeful PTF Moraviţa şi un şef de tură, arestaţi preventiv în dosarul de corupţie de la vama Stamora-Moraviţa

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite