Cronologia anului 1989, care a schimbat Europa. Cei mai mulţi români nu ştiau că se întâmplă aceste lucruri
0
Această cronologie, realizată de Memorialul Revoluţiei, fără să fie exhaustivă, îşi propune să prezinte câteva dintre evenimentele social-politice semnificative ale anului 1989, alăturând ceea ce s-a petrecut pe plan internaţional, naţional şi local, în Timişoara.
Românii au putut afla despre evenimentele din anul 1989, care au schimbat cursul Europei Centrale şi de Est, de la televiziunile iugoslave şi maghiare, dar şi de la radiourile Europa Liberă, Vocea Americii şi BBC.
Această cronologie, fără să fie exhaustivă îşi propune să prezinte câteva dintre evenimentele social-politce semnificative ale anului 1989, alăturând ceea ce s-a petrecut pe plan internaţional, naţional şi local, în Timişoara. Sunt evenimente pe care majoritatea românilor nu le cunoşteau. Erau mai privilegiaţi cei din zona de vest, care puteau urmări posturile de tv şi de radio din Ungaria şi Iugoslavia, dar şi cei care ascultau postul Radio Europa Liberă, BBC şi Vocea Americii.
IANUARIE
În numărul din ianuarie 1989 al revistei din exil „Agora”, care apărea la Philadelphia (SUA), condusă de Dorin Tudoran, este publicat poemul „Balada vremii de murit”, de Dan Deşliu.
În URSS se desfăşoară campania electorală pentru alegerea Congresului Deputaţilor Poporului, unde se admite, pentru prima dată, depunerea mai multor candidaturi pentru un singur loc.
7 ianuarie: Ziua de naştere a Elenei Ceauşescu este sărbătorită cu fast. Participă membri de vază ai PCR, ai Consiliului de Stat, ai guvernului. Ziarele titrau: „Vibrant omagiu eminentului om politic, savantului de renume mondial”, „Strălucita contribuţie la progresul ştiinţei româneşti”, „Înălţător exemplu de dăruire patriotică” etc. Tovarăşa Elena Ceauşescu primeşte Titlul de Onoare Supre, „Erou al Republicii Socialiste România”.
11 ianuarie: În Ungaria, Parlamentul adoptă o serie de măsuri democraticde; pluralismul sindical, libertatea de asociere, dreptul la grevă, o nouă lege electorală, libertatea presei etc.
17 ianuarie: Securitatea adoptă Planul de Măsuri nr.D/001247, care are drept obiectiv dezvoltarea culegerii de informaţii şi realizarea unui control informativ mai riguros asupra persoanelor suspecte.
18 ianuarie: La Praga au loc manifestaţii de comemorare cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la moartea studentului Jan Palach, care şi-a dat foc în semn de protest faţă de invazia trupelor Tratatului de la Varşovia. Se cer alegeri libere. Poliţia intervine şi face arestări. Printre cei reţinuţi este şi Vaclav Havel, liderul Forumului Civic.
Protest în Cehoslovacia FOTO informuji.cz
18 ianuarie: Limba estoniană este proclamată limbă oficială. Urmează şi alte republici sovietice care adoptă hotărâri similare.
19 ianuarie: În Polonia, generalul Wojciek Jaruzelski, secretar general al Partidului Muncitoresc Unit, invită Sindicatul Solidaritatea la negocieri privind viitoarea sa legalizare.
19 ianuarie: În Iugoslavia este numit un nou prim-ministru, croatul Ante Markovici.
26 ianuarie: Ziua de naştere a lui Nicolae Ceauşescu. „Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, marele erou al naţiunii, cel mai vibrant şi înălţător omagiu”, „Omagiul eroului între eroi”...scrie Scânteia.
26 ianuarie: Au fost arestaţi Petre Mihai Băcanu, Mihai Creangă, Anton Uncu, Ştefan Niculkescu-Maier şi Alexandru Chivoiu. Ei au pus la cale, în clandestinitate, editarea şi difuzarea unui ziar ilegal, numit „România”.
29 ianuarie: Ministrul ungar secretar de stat Pozsgay Imre numeşte mişcarea din 1956 drept „revoltă populră” şi afirmă necesitatea sprijinirii maghiarilor din afara graniţelor Ungariei.
FEBRUARIE
În Franţa, vicepreşedintele Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, Ariadna Combes, fiica
Doinei Cornea, constituie un Comitet pentru Apărarea Doinea Cornea.
În Bulgaria ia fiinţă primul sindicat independent: „Podkrepa”.
3 februarie: La Bruxelles, în cadrul unei conferinţe de presă are loc adoptarea de către cinci primari belgieni a primelor cinci sate româneşti.
6 februarie: La Varşovia se semnează acordurile dintre Putere şi Opoziţie privind restabilirea pluralismului sindical.
10-11 februarie: În Ungaria, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Socialist (comunist) adoptă o hotărâre privind reforma sistemului politic, acceptând trecerea la pluripartitism şi alegeri libere.
15 februarie: Se încheie retragerea trupelor sovietice din Afganistan.
20 februarie: În Kosovo are loc o demonstraţie a minerilor albanezi, care cer îndepărtarea lui Miloşevici. Liderii de partid locali iau parte la acţiune.
21 februarie: Vaclav Havel este condamnat la nouă luni de închisoare pentru „incitare la acţiuni ilegale” şi „obstrucţionarea forţelor de ordine”. Populaţia cere eliberarea sa.
Vaclav Havel FOTO rexter.cz
23-25 februarie: Vizita în România a preşedintelui Iranului, Seyyed Ali Khamenei. Se semnează acordul de colaborare româno-iraniană în domeniile politic, economic, tehnico-ştiinţific şi cultural.
27 februarie: În Iugoslavia, la Lubljiana (Slovenia), are loc o demonstraţie de solidaritate cu protestele din Kosovo. Evenimentul este transmis în direct la televiziune, fapt care accentuează sentimentele naţionaliste.
28 februarie: La Belgrad, în faţa Parlamentului, are loc o mare manifestaţie împotriva separatismului albanez din Kosovo. În ziua următoare, Miloşevici promite arestarea liderilor albanezi.
MARTIE
Poetul Dan Deşliu trimite la Radio Europa Liberă o scrisoare în care vorbeşte despre „absurdul multilateral dezvoltat” în care plonjase România.
2 martie: Liviu Babeş din Braşov îşi dă foc pe o pârtie de schi de la Poiana Braşov, lăsând scrisă lozinca anticomunistă „Stop morder! Braşov=Auschwitz”.
6 martie: Ministerul de Externe sovietic transmite că „viitorul statelor din Europa de Est se află în propriile lor mâini. A fost semnalul că URSS nu se va amesteca în schimbările de regim din ţările comuniste.
9 martie: Comisia pentru drepturile omului a ONU adoptă o rezoluţie prin care se cere anchetarea presupuselor încălcări ale drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti din România.
8-12 martie: la Chişinău au loc mari demonstraţii neautorizate.
10-11 martie: Radio Europa Liberă, Vocea Americii şi BBC difuzează scrisoarea deschisă semnată de şase activişti PCR (Alexandru Bârlădeanu, Gheorghe Apostol, Silviu Brucan, Corneliu Mănescu, Grigore Răceanu, Constantin Pârvulescu) în care este criticată politica regimului Ceauşescu. I se cere lui Ceauşescu să renunţe la politicile antipopulare de economie forţată.
12 martie: La Riga se demonstrează pentru independenţa Letoniei faţă de URSS.
14 martie: „Organele securităţii statului au descoperit o gravă acţiune de trădare a intereselor ţării şi ale poporului român, săvârşită de Răceanu Mircea, fost lucrător în diplomaţie, care s-a pus în slujba serviciului de spionaj al unei puteri străin”, transmite Procuratura Generală a RSR.
15 martie: În Ungaria, 15 martie este declarată zi naţională, au loc mari demonstraţii în întreaga ţară.
16 martie: Se lansează şi în Elveţia „Operation Villages Roumains”.
17 martie: Ziarul francez „Liberation” publică un interviu acid la adresa regimului Ceauşescu, acordat de Mircea Dinescu. Textul este difuzat şi la Radio Europa Liberă. Poetul este concediat de la România literară, exclus din partid şi arestat la domiciliu.
Mircea Dinescu Foto Europafm.ro
17 martie: Dan Deşliu intră în greva foamei în semn de protest faţă de percheziţiile la care a fost supus.
17 martie: Ungaria semnează Convenţia ONU cu privire la statutul refugiaţilor. Ca urmare, nu mai returna refugiaţii din ţările comuniste. Acesta va determina un exod masiv al est-germanilor dornici să emigreze în RFG, ceea ce va şubrezi regimul lui Erich Honecker. Totodată, va creşte numărul românilor care se vor refugia în Ungaria.
12 martie. În Ungaria se constituie Masa Rotundă a Opoziţiei, grupând opt organizaţii politice.
24 martie: La Radio Europa Liberă se difuzează o scrisoare adresată preşedintelui Uniunii Scriitorilor din România, Dumitru Radu Popescu, prin care Mircea Dinescu protestează faţă de destituirea sa şi faţă de faptul că este în permanenţă urmărit de securitate. Peste câteva zile, Geo Bogza, Ştefan Augustin Doinaş, Dan Hăulică, Octavian Paler, Alexandru Paleologu, Andrei Pleşu şi Mihai Şora adresează lui Dumitru Radu Popescu o scrisoare prin care îi cer ca, în calitate de preşedinte al Uniunii Scriitorilor, să-l apere pe poetul Mircea Dinescu.
28 martie: Autonomia provinciilor Kosovo şi Voivodina este redusă prin votul Adunării Naţionale a Serbiei.
APRILIE
Spre sfârşitul lunii, ia fiinţă coordonarea din Ungaria a organizaţiei „Operation Village Roumains”.
3 aprilie: Alexandru Călinescu trimite o scrisoare lui D.R.Popescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, prin care se solidarizează cu Mircea Dinescu. Drept urmare i se interzice dreptul la semnătură.
4 aprilie: Republica Federală Germană îşi recheamă ambasadorul de la Bucureşti, în semn de protest faţă de încălcarea drepturilor omului de către regimul din România.
5 aprilie: Compromisul din Polonia. Coaliţiei guvernamentale îi revin 65% din locuri, iar restul de 35% din locuri se vor ocupa prin alegeri generale. Se reîinfiinţează Senatul Poloniei. SUA anunţă un ajutor economic important pentru Polonia.
8 aprilie: Scriitorul Aureş Dragoş Munteanu cere sprijin pentru poeţii Mircea Dinescu, Dan Deşliu şi Ana Blandiana. Scrisoarea va ajunge la Radio Europa Liberă.
9 aprilie: La Tbilisi, o manifestaţie antisovietică, în favoarea independenţei ţării, este reprimată brutal. Rezultă 20 de morţi şi răniţi.
Protest la Tbilisi Tbilisi 1989 FOTO georgianjournal.ge
10 aprilie: La Radio Europa Liberă se difuzează o declaraţie semnată de scriitori români exilaţi şi originari din România, în deplină solidaritate cu Mircea Dinescu, Dan Deşliu, împotriva persecuţiilor poliţieneşti la care sunt supuşi Dan Petrescu şi Liviu Cangeopol, împotriva surghiunirii din Bucureşti a eseistului Andrei Pleşu, împotriva punerii la index a unor scriitori precum Ana Blandiana şi Aurel Dragoş Munteanu, acesta din urmă pentru că a luat atitudine publică în legătură cu sistematizarea satelor, distrugerea patrimoniului naţional, discriminările etnice şi lipsa de libertate religioasă. Scrisoarea este semnată de Dan Alexe, Wolf von Aichelburg, Sorin Alexandrescu, Nina Casian, matei Călinescu, Dan Culcer, Victor Frunză, Paul Goma, Emil Hurezeanu, Virgil Ierunca, Adina Kenereş, Monica Lovinescu, Herta Muller, Damian Necula, William Totok, Virgil Nemoianu, Dorin Tudoran, Andrei Ujică, Richard Wagner şi mulţi alţii.
10 aprilie: Posturile de radio Vocea Americii şi France International difuzează informaţii despre scrisoarea celor şapte intelectuali români care iau apărarea lui Mircea Dinescu.
12 aprilie: Ceauşescu anunţă în cadrul Plenarei CC al PCR că la sfârşitul lunii martie România a plătit integral datoria externă a ţării, care în 1980 se ridica la peste 11 miliarde de dolari.
17 aprilie: În Polonia reapare săptămânalul Solidarităţii „Tygodnik Solidarnosc”.
22 aprilie: În Ungaria încep negocierile între comunişti (PMSU) şi noile forţe politice pentru realizarea unei tranziţii paşnice.
22 aprilie: În China, încep la Beijing demonstraţii prin care se cer libertăţi politice. Vor ţine până în 4 iunie, când poliţia va reprima cu violenţă protestul.
Protest în piaţa Tienanmen din Beijing 1989 FOTO amnesty.org.uk
27 aprilie: În cadrul unei conferinţe organizate la Civic Trust, Prinţul Charles ia o poziţie fermă împotriva sistematizării satelor din România.
29 aprilie: The Spectator din Londra publică o nouă scrisoare de protest adresată de Doina Cornea lui Ceauşescu.
MAI
2 mai: Autorităţile maghiare încep să demonteze gardul de sârmă ghimpată de la graniţa cu Austria. Se desfiinţează astfel un simbol: Cortina de Fier. Primul ministru Miklos Nemeth declară că Ungaria şi Polonia vor stabili regimuri pluraliste şi economie de piaţă.
10 mai: Se lansează în Marea Britanie filiala naţională a organizaţiei „Operation Villages Roumains”.
12 mai: 172 de membri ai Congresului SUA cer preşedintelului George Bush să revizuiască relaţiile cu România.
13-14 mai: Fronturile populare din Ţările Baltice adoptă o declaraţie prin care condamnă anexarea de către URSS a Estoniei, Letoniei şi Lituaniei în 1940.
18 mai: Vaclav Havel este eliberat din închisoare, ca urmare a protestelor interne şi externe.
25 mai: Gorbaciov este ales preşedinte al Uniunii Sovietice de către Congresul Deputaţilor Poporului.
Mihail Gorbaciov alături de soţia Raisa FOTO Wikipedia.org
28 mai: La Radio Kossuth din Budapesta se menţionează prima oară numele lui Laszlo Tokes, în legătură cu cazul teatrului studenţesc Thalia din Timişoara. Pastorul reformat va rămâne permanent în atenţia radioului şi televiziunii maghiare.
29 mai: La Bucureşti, fizicianul dizident Gabriel Andreescu începe greva foamei, în semn de protest faţă de politica regimului Ceauşescu. Informaţia a ajuns la Radio Europa Liberă.
IUNIE
Primul interviu televizat al pastorului Tokes este difuzat în emisiunea Panorama la televiziunea maghiară.
2 iunie: Agenţia France Presse publică scrisoarea dizidentei Doina Cornea prin care protestează faţă de sistematizarea satelor din România şi îi susţine pe oamenii de cultură care îşi exprimaseră opinii critice faţă de regimul comunist.
3-4 iunie: În China, la Beijing, în Piaţa Tien An Men, are loc represiunea violentă a demonstraţiilor pentru libertăţi politice.
4 iunie: În Polonia au loc alegeri generale, parţial libere, încheiate cu succesul opoziţiei, care obţine 160 de locuri din cele 161 ale Senatului.
7 iunie: În Ungaria se constituie Mişcarea pentru o Ungarie Democrată. Vor urma negocieri între PMSU (partidul comunist) şi Opoziţie, cu privire la reforma democrată, în mod paşnic, a ţării.
15 iunie: Începe campania de expulzare a minorităţii turce din Bulgaria.
16 iunie: Liderul revoluţiei maghiare din 1956, Imre Nagy, este reînhumat la Budapesta cu onoruri oficiale. Asistă circa 200.000 de persoane. Imre Nagy fusese înlăturat de la putere cu concursul sovieticilor şi execut după un proces simulacru. Tânărul student Victor Orban, actualul premier al Ungariei, ţine un discurs înlăcărat în piaţă. Este ziua în care au loc şi primele alegeri libere în Ungaria, câştigate de Frontul Democrat Maghiar, partid aflat în opoziţie.
Reînhumarea lui Imre Nagy FOTO Wikipedia.org
16 iunie: Se semnează „Declaraţia de la Budapesta” de către persoane publice şi câteva organizaţii – maghiare şi române – din emigraţie. Regele Mihai „a aprobat conţinutul declaraţiei care exprima convingerile sale privind relaţiile dintre popoarele român şi maghiar”. Au loc manifestaţii la Budapesta împotriva regimului comunist din România.
25 iunie: În Piaţa Victoriei din Chişinău are loc primul miting autorizat al Frontului8 Popular. A fost un protest împotriva sărbătorii oficiale, 28 iunie, considerată de autorităţi „drept Ziua eliberării de către Armata Roşie a Basarabiei de sub jugul imperialist român”. Au participat circa 60.000 de persoane.
26 iunie: Se creează la Bruxelles „Operation Villages Roumains – International”, care coordonează cele şapte OVR naţionale: Belgia, Franţa, Elveţia, Ungaria, Marea Britanie, Olanda şi Luxemburg.
27 iunie: Hotărârea Comitetului Politic executiv al CC al PCR cu privire la realegerea la Congresul al XIV-lea al partidului a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în funcţia supremă de secretar general al PCR.
28 iunie: Plenara CC al PCR hotăreşte convocarea Congresului al XIV-lea al Partidului Comunist Român în perioada 20-25 noiembrie 1989.
28 iunie: Comitetul Judeţean Timiş al PCR trimite o telegramă de susţinere a realegerii lui Nicolae Ceauşescu.
29 iunie: În Iugoslavia, un milion de persoane participă la momemorarea bătăliei de la Kosovopolje, care a avut loc în urmă cu 600 de ani.
IULIE
Poetul Dan Deşliu publică în Occident o scrisoare de protest, drept urmare este arestat la domiciliu.
7-8 iulie: La Bucureşti, se desfăşoară Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al Statelor Participante la Tratatul de la Varşovia. Gorbaciov subliniază necesitatea „respectării independenţei partidelor frăţeşti” şi exclude forţei şi ameninţării cu forţa.
8 iulie: În Polonia, reprezentanţii organizaţiilor partidului comunist constituie Iniţiativa 8 iulie, prin care cer schimbări în conducerea partidului, precum şi a denumirii partidului.
9 iulie: Postul de radio Europa Liberă transmite un grupaj de poezii anticomuniste semnate de Ioan Bucovineanu, pseudonimul ales de Ioan Fortuna - care va deveni una din figurile marcante ale revoltelor de la Timişoara, din decembrie 1989.
9-11 iulie: Preşedintele SUA George Bush vizitează Polonia şi apreciază paşii făcuţi pentru înfăptuirea unor reforme democratice. Cere Sindicatului Solidaritatea să conlucreze cu partidul comunist. Lech Walesa refuză.
11-13 iulie: George Bush vizitează Ungaria.
George Bush pe o vreme ploioasă în Budapesta FOTO georgeandbarbarabush.org
19 iulie: Generalul Jaruzelski este ales preşedinte al Poloniei de către Seim şi Senat, la o diferenţă de un vot. El decide să se retragă din conducerea partidului.
21 iulie: Mircea Răceanu, fost diplomat, este condamnat la moarte pentru înaltă trădare, de către Tribunalul Militar. Acesta a fost ultima pedeapsă capitală pronunţată în perioada comunistă. Trei luni mai târziu, Ceauşescu îi comută pedeapsa la 20 de ani de închisoare, având în vedere că părinţii lui Răceanu au fost membri ai PCR înainte de august 1944.
24 iulie: Emisiunea „Panorama” a televiziunii maghiare difuzează un nou interviu cu pastorul reformat Laszo Tokes.
AUGUST
Emisiunea „Vasarnapi ujsag” (Jurnalul de duminică) a postului de Radio Kossuth Budapesta prezintă săptămânal evoluţia evenimentelor din jurul bisericii reformate din Timişoara.
3-4 august: Televiziunea maghiară transmite un interviu incendiar cu Regele Mihai I, în care acesta critică situaţia din România.
14 august: Episcopii reformaţi Laszlo Papp (Oradea) şi Gyula Nagy (Cluj) trimit o circulară tuturor preoţilor reformaţi din România în care îl critică pe Laszlo Tokes şi-l declară exclus din rândul preoţilor reformaţi, ca urmare a interviurilor acordate de pastorul de la Timişoara.
15 august: În Polonia, două partide foste aliate ale partidului comunist rup alianţa cu acesta şi îşi declară sprijinul pentru Solidaritatea. Ultimul prim ministru comunist al Poloniei, generalul Czeslaw Kiszcsak, demisionează pentru a permite formarea unui guvern necomunist.
19 august. Tadeusz Mazowieczki, reprezentant al Solidarităţii, este desemnat prim-ministru, iar la 24 august Parlamentul aprobă lista noului guvern. Mazowieczki devine primul prim ministru necomunist dintr-o ţară membră a pactului de la Varşovia. Partidul comunist mai deţine doar cinci ministere.
19 august: Lângă Sopron, Ungaria, are loc Piknikul Pan European, unde un număr de circa 800 de cetăţeni est-germani refugiaţi în Ungaria forţează frontiera şi trec în Austria.
Afiş FOTO bstu.de
19 august: Ceauşescu trimite un mesaj conducătorilor partidelor comuniste din statele membre ale Pactului de la Varşovia, cerând adoptarea unei poziţii prin care să se oprească „cursul evenimentelor care urmăresc îndepărtarea socialismului din Polonia”.
20 august: Episcopia Reformată din Oradea hotăreşte înlocuirea lui Laszlo Tokes cu preotul reşiţean Botond Makay, în funcţia de preot al parohiei reformate din Timişoara.
21 august: Partidul comunist polonez (PMUP) respinge afirmaţiile făcute de Nicolae Ceauşescu în mesajul din 19 august. La fel o va face şi partidul comunist maghiar (PMSU), peste câteva zile.
21 august: La Praga are loc o mare manifestaţie pentru comemorarea invadării în 1968 a Cehoslovaciei de către trupe ale Pactului de la Varşovia. Sunt arestate 376 de persoane.
23 august: La împlinirea a 50 de ani de la semnarea Pactului Ribentrop-Molotov, popoarele baltice formează în jurul celor trei ţări un lanţ uman, lung de 600 de kilometri, la care au participat aproximativ două milioane de persoane.
24 august: Prim ministrul Ungariei, Miklos Nemeth, informează Republica federală Germania şi Austria despre decizia de a deschide graniţa dintre Ungaria şi Austria.
26 august: Mohammad Najibullah, preşedintele Afganistanului, soseşte la Bucureşti. Solicită bunele oficii ale României pe lângă guvernul sau preşedntele iranian pentru contactarea unor grupări de afgani din Iran şi Pakistan.
27 august: La Chişinău are loc o imensă demonstraţie, la care participă sute de mii de persoane, numită Marea Adunare Naţională. Se cere proclamarea limbii române ca limbă oficială a R.S.S. Moldoveneşti.
28 august: Un ziarist american, Robert Cullen, ia un interviu lui Gabriel Andreescu, în apartamentul acestuia din Bucureşti. La ieşirea din clădire este reţinut de Securitate şi expulzat, iar lui Gabriel Andreescu i se fixează domiciliu forţat la Buzău, fiind urmărit în permanenţă de oamenii Securităţii. Va rămâne acolo până în zilele revoluţiei.
30 august: La Radio Europa Liberă se difuzează un amplu text intitulat „Scrisoare deschisă organelor de represiune din România”, semnat de Dan Petrescu, care face un adevărat rechizitoriu al acţiunilor Securităţii şi ia apărarea unor intelectuali ieşeni: Luca Piţu, Mihai Dinu Gheorghiu, Al.Călinescu, Corneliu Ştefanache şi Alexandru Tacu.
30 august: La ambasada R.F.Germania din Praga se adună mii de cetăţeni est-germani, care solicită azil politic. La fel ca în Ungaria, sunt transportaţi la frontiera cehoslovaco-vest germană.
31 august: La Chişinău, Sovietul Suprem al R.S.S. Moldovenească declară limba română ca limbă de stat şi adoptă alfabetul latin.
SEPTEMBRIE
1 septembrie: Episcopia Reformată din Oradea îl somează pe Laszlo Tokes să elibereze apartamentul în care locuieşte, proprietate a parohiei reformate din Timişoara.
4 septembrie: în RDG începe seria „demonstraţiilor de luni” de la Lepzig, care se desfăşuară săptămânal până în octombrie. În ciuda arestărilor, numărul participanţilor creşte treptat de la circa 1.200 la 10.000 de persoane, în 2 octombrie.
4-5 septembrie: Ion Stoian, ministerul de Externe al României, este trimis de Ceauşescu în Iran, ca urmare a solicitării de bune oficii făcute de Mohammad Najibullah, preşedintele Afganistanului. Cu această ocazie, partea iraniană îl învită pe Ceauşescu în Iran.
6 septembrie: Vizita în România a lui Ladislav Adamec, preşedintele Cehoslovaciei.
11 septembrie: Ungaria îşi deschide frontiera spre Austria, permiţând trecerea spre vest a est-germanilor care se refugiaseră pe teritoriul ei.
11 septembrie: Emisiunea Panorama a Televiziunii Ungare tratează pe larg cazul Tokes.
Interviul pastorului reformat
12 septembrie: Dispare inginerul constructor Erno Ujvarossy, şeful lucrărilor de renovare a bisericii reformate şi prieten al pastorului Tokes. Va fi găsit mort peste două zile, în Pădurea Verde. Laszlo Tokes ca susşine că e vorba de o crimă politică.
21 septembrie: În RDG, grupul politic independent Noul Forum este declarat ilegal.
21 septembrie: Episcopia Reformnată Oradea îl cheamă în judecată pe Laszlo Tokes, la Judecătoria Timişoara, cerând evacuarea acestuia din locuinţa de serviciu.
27 septembrie: Parlamentul Sloveniei modifică Constituţia Republicii, înlăturând un articol privind rolul conducător al Uniunii Comuniştilor şi adăugând dreptul la secesiune faţă de Iugoslavia.
28 septembrie: Partidul Comunist Italian nu a invitat PCR la festivităţile prilejuite de aniversarea ziarului L’Unita. În plus, organizează o dezbatere în care este criticată politica dusă de Nicolae Ceauşescu.
28 septembrie. O nouă scrisoare este citită la Radio Europa Liberă. Radu Enescu ia apărarea lui Mircea Dinescu, Ana Blandiana, Ştefan Augustin Doinaş şi Andrei Pleşu.
OCTOMBRIE
Poetul Petru Ilieşu din Timişoara va transmite în Occident poemul „Scrisoare deschisă despre fratele meu, domnul Gorbaciov”, care va fi difuzat la posturile de radio cu programe în limba română.
Comandanţii Securităţii judeţe din sudul ţării sunt informaţi la Bucureşti despre situaţia internaţională şi din ţară. Li se cere să ia măsuri pentru a evita provocările de orice natură.
3 octombrie: RDG închide graniţa cu Cehoslovacia pentru a împiedica refugierea în vest a est-germanilor.
7 octombrie: La Berlin, liderii statelor membre ale Patcului de la Varşovia participă la festivitatea organizate cu ocazia Zilei Naţionale a RDG. Gorbaciov îl îndeamnă pe Erich Honecker să adopte măsuri reformiste.
7-8 octombrie: Vizita în România a lui Yesser Arafat, preşedintele Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei.
8 octombrie: Dan Petrescu intră în greva foamei, în semn de protest faţă de concedierea sa din funcţia de biliotecar la Biblioteca Centrală Universitară din Iaşi. O serie de personalităţi culturale, din România şi din diaspora, îl susţin, printre acestea s-au numărat: Mariana Marin, Monica Lovinescu şi Paul Goma.
8 octombrie: Se transmite la Radio Europa Liberă, Vocea Americii, BBC şi Radio Paris „Apelul pentru ne-alegerea lui Nicolae Ceauşescu”, text iniţiat de Dan Petrescu şi semnat şi de Doina Cornea, Liviu Antonesei, Eugen Amarandei, Gabriela Iavolschi, Mariana Marin, Luca Piţu şi alţii. Apelul apare a doua zi şi în ziarul francez Liberation. După difuzarea sa, semnatarii au primit arest la domiciliu şi au fost chemaţi la Securitate pentru a fi anchetaţi. Dan Petrescu a avut permanent până la revoluţie un agent la poartă care supraveghea clădirea.
9 octombrie: În RDG, la „demonstraţia de luni” de la Leipzig participă circa 70.000 de persoane, în ciuda zvonurilor că va urma o represiune sângeroasă.
9 octombrie: Postul de radio Kossuth Budapesta începe difuzarea emisiunii „Alternativa României”, organizată de redacţia ziarului Informaţii despre Ardeal.
10 octombrie: Dan petrescu şi Luca Piţu sunt primii români care vorbesc din România la Radio Europa Liberă, fiind sunaţi la telefonul unui prieten din Iaşi, Filip Răduţi, de către Nicolae Constantin Munteanu. Convorbirea este difuzată în cadrul emisiunii „Actualitatea românească”.
16 octombrie: În RDG, la „demonstraţia de luni” de la Leipzig participă circa 120.000 de persoane. Demonstraţii similare au loc la Dresda şi Magdenburg.
17-20 octombrie. În Ungaria, Parlamentul adoptă un set de legi fundamentale pentru trecerea la democraţie: alegeri libere, cu participarea mai multor partide, alegerea prin vot direct a preşedintelui, separarea puterilor în stat etc.
18 octombrie: Sub presiunea demonstraţiilor de la Leipzig, liderul PSUG, Erich Honecker este înlocuit cu Egon Krenz, numărul doi din partid, acesta fiind ales secretar general al PSUG, preşedinte al Consiliului de Stat şi al Consiliului de Apărare Naţională.
19 octombrie: La propunerea deputatului Erno Raffay din Szeged, Parlamentul maghiar adoptă o declaraţie de solidaritate cu Laszlo Tokes.
19 octombrie: Nicolae Ceauşescu îl primeşte pe trimisul special al preşedintelui Republicii Islamice Iran, Kahmoud Vaezi, adjunct al ministerului Afacerilor extrene.
20 octombrie: Judecătoria Timişoara dă o sentinţă prin care dispune evacuarea din locuinţă a lui Laszlo Tokes. Această hotărâre va fi atacată cu recurs.
23 octombrie: La demonstraţiile de la Leipzig participă 300.000 de persoane, cerând libertăţi politice şi dreptul de a înfiinţa partide de opoziţie.
Demonstraţie la Leipzig FOTO Leipzig 1989 FOTO leipzig.travel.de
23 octombrie: La Timişoara are loc Conferinşţa de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei municipale de partid Timişoara.
28 octombrie: La Praga, 10.000 de persoane cer demisia lui Miloş Jakeş, primul secretar al Partidului Comunist Cehoslovac.
NOIEMBRIE
În Frankfurter Allgemeine Zeitung apare un text critic la adresa regimului din România, semnat de Mircea Dinescu.
La Marele Stat Major a avut loc o adunare a ofiţerilor care deţineau funcţii de conducere în Comandamente şi Direcţiile Ministerului Apărării. Şeful instituţiei, generalul Ştefan Guşă, a venit însoţit de şeful Direcţiei de Informare a Armatei (DIA), viceamiralul Ştefan Dinu. Vreme de două ore, acesta din urmă a prezentat o informare în legătură cu evoluţiile apărute în ultima perioadă pe plan internaţional.
1 noiembrie: RDG redeschide frontiera cu Cehoslovacia şi numeroşi est-germani se refugiază în Vest.
2 noiembrie: Patru indivizi mascaţi şi înarmaţi cu cuţite pătrund în locuinţa lui Laszlo Tokes. Acesta avea musafiri (spre surprinderea atacatorilor) şi cu sprijinul lor îi alungă pe intruşi. La plângerea formulată de Laszlo Tokes se va da o soluţie de neîncepere a urmăririi penale.
3 noiembrie: Are loc la Timişoara şedinţa comună a plenarei Comitetului Judeţean Timiş.Radu Bălan este numit prim-secretar al Comitetului Judeţean de Partid, înlocuindu-l pe Ilie Matei, care trece la CC al PCR.
4 noiembrie: La Berlin, în Alexanderplatz, are loc o manifestaţie uriaşă. Participă 500.000 de persoane care cer libertăţi democratice.
7 noiembrie: în RDG, Biroul Politic al PSUG şi primul ministru Willy Stoph demisionează.
7 noiembrie. Întâlnirea dintre cancelarul vest-german Helmuth Kohl şi preşedinte francez Francois Mitterand, în care se discută despre un sprijin concret forţelor de opoziţie din statele comuniste. Preşedintele Franţei recunoştea direct că urmăreşte destabilizarea conducerilor comuniste din statele din Europa Centrală şi de Est.
9 noiembrie: Autorităţile din RDG deschid graniţa către Vest. Demonstranţii încep demolarea zidului care a împărţit Berlinul în două. Conducerea RDG anunţă alegeri libere.
Căderea Zidului Berlinului FOTO sourcereader.com
7-10 noiembrie: La Chişinău izbucnesc conflicte violente între adepţi ai Frontului Popular Moldovenesc (mişcare antisovietică) şi forţele de ordine.
10 noiembrie: În Bulgaria, Todo Jivkov demisionează din fruntea Partidului Comunist Bulgar şi este înlocuit de Petar Mladenov.
12 noiembrie: Geamurile dinspre stradă ale locuinţei lui Laszlo Tokes sunt sparte de persoane necunoscute.
15 noiembrie: Se lansează Operation Villages Roumains – Danemarca. OVR numără peste 2.200 de comune adoptate de către localităţi din 15 ţări europene.
15 noiembrie: Declaraţie critică la adresa regimului politic din România făcută de Frank Wolf în Camera Reprezentanţilor a SUA. „În România se înregistrează astăi mai multe persecuţii decât în orice altă ţară din lume. Este unul din ultimele state cu regim stalinist”.
16 noiembrie: Petru Lucinschi îl înlocuieşte pe Simion Grosu în funcţia de prim secretar al Partidului Comunist din RSS Moldovenească.
17 noiembrie. La Praga are loc o manifestaţie anticomunistă organizată de studenţi, care este reprimată violent de poliţie. Este începutul Revoluţiei de catifea.
17 noiembrie: La Varşovia este dărâmată statuia lui Felix Edmundovici Dzerjinski, primul conducător al poliţiei politice bolşevice.
17 noiembrie: În Bulgaria, are loc o mare demonstraţie anticomunistă la Sofia.
19 noiembrie: În Cehoslovacia se formează Forumul Civic, o coaliţie antiguvernamentală condusă de Vaclav Havel. Demonstraţiile continuă, se ajunge la un milion de participanţi la Praga, în 20 noiembrie.
Revoluţie de catifea în Cehoslovacia FOTO cz.usembassy.gov
20 noiembrie: Laszlo Tokes este condus la Miliţia economică, unde căpitanul Viorel Bucur îi prezintă chitanţa pentru primirea sumei de 20.000 de lei, scrisă de Tokes, document confiscat la graniţa cu Ungaria de autorităţile vamale.
20-24 noiembrie: Se desfăşoară cel de al XIV-lea Congres al PCR, unde Nicolae Ceauşescu este reales secretar general. Participă 3.308 delegaţi. În ultima zi, la Bucureşti are loc o mare adunare populară, transmisă în direct la TV şi radio, la care participă peste 150.000 de oameni.
23 noiembrie: Un grup de angajaţi de la Uzinele Mecanice Timişoara, conduşi de maestrul Sabin Poenar, încearcă să organizeze o demonstraţie paşnică împotriva regimului Ceauşescu. În hală sunt câteva sute de muncitori, dar în curte ajung doar vreo 30, aşa că se renunţă la acţiune. Mai mulţi lideri vor fi anchetaţi de Securitate.
24 noiembrie: În Cehoslovacia, Karel Urbanek îl înlocuieşte pe Miloş Jakeş în fruntea Partidului Comunist.
25 noiembrie: Egon Krenz anunţă alegeri libere în RDG înainte de sfârşitul anului 1990.
26 noiembrie: Referendum în Ungaria privind democratizarea ţării. Forţele democrate câştigă.
27/28 noiembrie: Nadia Comăneci fuge din ţară, trecând graniţa ilegal în Ungaria.
28 noiembrie: Tribunalul Timiş respinge recursul lui Laszlo Tokes şi menţine hotărârea de evacuare a acestuia din locuinţă.
28 noiembrie: Helmuth Kohl, cancelarul Germaniei, propune un plan în zece puncte având ca obiectiv reunificarea ţării.
28 noiembrie: În Cehoslovacia, Partidul Comunist renunţă la putere şi la rolul său conducător.
DECEMBRIE
2 decembrie: Se adoptă un Plan de Măsuri prin care Securitatea şi Miliţia erau împuternicite să desfăşoare activităţi informative pentru a asigura un control eficient asupra persoanelor pretabile la acţiuni ostile regimului comunist.
2-3 decembrie: George Bush şi Mihail Gorbaciov se întâlnesc pe o navă în apropiere de Malta. În timpul reunii este abordată şi chestiunea românească, optându-se pentru ideea că este momentul pentru iniţierea de reforme şi la noi în ţară. Decizia va fi comunicată lui Ceauşescu în 4 decembrie, dată la care a avut loc, la Moscova, o reuniune a şefilor de stat care formau Tratatul de la Varşovia. Gorbaciov a avut chiar o întâlnire separată cu Ceauşescu, însă acesta din urmă nu a putut fi convins să o ia pe calea glasnostului şi perestroikăi.
Întâlnirea dintre Bush şi Gorbaciov FOTO Wikipedia.org
3 decembrie: Sub presiunea străzii, Egon Krenz demisionează din funcţia de secretar general al PSUG, iar în 6 decembrie demisionează şi din funcţia de preşedinte al RDG.
4 decembrie: La Moscova are lor întâlnirea conducătorilor statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Este prezent şi Nicolae Ceauşescu. Presa din România va relata: „În cadrul întâlnirii, tovarăşul Mihail Gorbaciov a prezentat o largă informare în legătură cu desfăşurarea şi rezultatele întâlnirii sale din malta cu G.Bush, preşedintele SUA, care a avut loc în zilele de 2-3 decembrie”.
4 decembrie. George Bush merge la Bruxelles pentru a prezenta ţărilor membre ale NATO rezultatele discuţiilor cu Gorbaciov.
4 decembrie. La Bucureşti se anunţă că Nicolae ceauşescu va efectua o vizită oficială de prietenie în Republica Islamică Iran, la invitaţia preşedintelui Ali Akbar Hashemi Rafsanjani, în a doua decadă a lunii decembrie.
4 decembrie: La Timişoara, Plenara lărgită a Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din Centrul Universitar Timişoara trimite o telegramă lui Ceauşescu: „Suntem decişi ca, urmându-vă minunatul exemplu de muncă şi de viaţă pe care o oferă activitatea Dumneavoastră de peste şase decenii de dăruire şi eroism pentru binele şi fericirea ţării, să muncim cu rodnicie, să învăţăm cât mai bine, să ne lărgim în permanenţă orizonturile de cunoaştere.
6 decembrie. Francois Miterand, preşedintele Franţei, se înâlneşte cu Mihail Gorbaciov, la Kiev.
7 decembrie. În Bulgaria se constituie Uniunea Forţelor Democratice, care reuneşte mai multe grupuri anticomuniste. Aceştia cer reforme democratice.
7 decembrie. Familiei Tokes i se înmânează somaţia executorului judecătoresc în care i se pune în vedere să evacueze locuinţa în opt zile.
10 decembrie. La slujba de duminică, Laszlo Tokes îşi anunţă enoriaşii că în 15 decembrie expiră termenul de evacuare dictat de Judecătoria Timişoara şi îi cheamă martori la această evacuare.
10 decembrie. Amplă manifestaţie prodemocratică la Sofia.
10 decembrie. În Cehoslaovacia, preşedintele Gustav Husak numeşte un nou guvern, format din foştii conducători ai „Primăverii de la Praga”, din comunişti (guvenul va avea în componenţă foarte puţini comunişti) şi reprezentanţi ai societăţii civile.
11 decembrie. Peter Mladenov anunţă că partidul comunist bulgar renunţă la rolul său conducător şi că se vor organiza alegeri libere.
14 decembrie. Parlamentul vest-european, cu sediul la Strasbourg, adoptă o declaraţie cu privire la România, în care condamnă politica de violenţă şi asuprire, exprimându-şi indignarea cu privire la încălcarea tot mai frecventă şi brutală a drepturilor omului.
14 decembrie. Radio Europa Liberă difuzează trei scrisori de protest adresate de Alexandru Paleologu, Mihai Şora şi Radu Enescu preşedintelui Uniunii Scriitorilor.
14 decembrie. Comandamentul Trupelor de Grăniceri trece de la Ministerul Apărării Naţionale la Ministerul de Interne.
14 decembrie. La Iaşi eşuează încercarea de a convoca un miting anticeauşist în Piaţa Unirii. Acţiunea a eşuat pentru că Securitatea a aflat de ea şi pentru că nu a fost timp suficient pentru canalizarea mulţumii suspicioase şi temătoare.
14 decembrie: Preşedintele SUA, George Bush, se implcă în problemele României. În 12 decembrie, este publicată o declaraţie a sa, în care acesta se exprimă cu claritate: „Aş dori să văd unele acţiuni şi în această ţară. Am trimis în România un ambasador nou. L-am trimis tocmai pentru faptul că este un om ferm şi intransigent”.
15 decembrie. La Timişoara, se adună primii oameni în faţa casei pastorului Tokes. Începe Revoluţia!
16-17 decembrie. Cancelarul vest-german Helmuth Kohl vizitează Ungaria.
18-20 decembrie. Vizita lui Ceauşescu în Iran.
19 decembrie. A avut loc întâlnirea şefilor adjuncţi ai Statelor Majore din ţările Tratatului de la Varşovia, la Kiev, pentru a discuta situaţia din România. Ţara noastră nu a fost invitată.
20 decembrie. Ion Stoian, ministrul de Externe al României, primeşte informaţii că ministrul de Externe francez a declarat că va privi cu înţelegere o eventuală pătrundere a trupelor sovietice în România.
Se încarcă comentariile...
