Cum a ajuns frisbee sport în toată regula în România. De la distracţie la iarbă verde, la competiţii oficiale
0
Cunoscută ca o distracţie lejeră de iarbă verde, manevrarea discului din plastic a ajuns să aibă competiţii oficiale în România, precum şi turnee internaţionale. În ţara noastră sunt peste 400 de practicanţi legitimaţi.
Pentru cei care încă nu ştiu, este nevoie să spunem că frisbee este acel sport lejer practicat de mulţi la iarbă verde, pentru amuzament, care constă în aruncatul discurilor multicolore şi alergarea după ele.
Deşi impresia generală este că frisbee este doar un hobby, el a devenit de câţiva ani sport în toată regula şi se practică şi la modul semioficial în România. Aşadar, este e mai mult decât o distracţie, este nevoie de coordonare, trebuie antrenamente.
„Ultimate Frisbee”, numele corect al acestui sport, are de altfel reguli foarte clare. Deşi în România nu există încă o federaţie - şi nici un campionat oficial - sunt câteva echipe prin ţară care se întâlnesc în diverse turnee. Cea mai titrată echipă este „Azvârlirea” din Timişoara, cea care a reprezentat România şi în câteva turneele din străinătate.
Clubul condus de Liviu Coicea face parte din Asociaţia Kizuna şi promovează intens frisbee-ul în rândul timişorenilor.
„Noi ne-am înfiinţat în urmă cu şase ani de zile. Acum opt-nouă ani dădeam am început să dăm pase în Parcul Central din Timişoara. Am văzut în Ungaria tot felul de turne la care am fi putot să participăm şi noi. De acolo am început să practicăm mai serios acest sport. Am creat Azvârlirea, singura echipă din Timişoara. Nu doar jucăm frisbee, ci şi încercăm să promovăm cele trei reguli de bază ale acestui sport: egalitatea între sexe, pot fi şi fete şi băieţi în aceeaşi echipă, nu avem arbitri, dacă este o fază controversată, rămâne la decizia celor implicaţi să se înţeleagă, şi este un sport non-contact”, a declarat Liviu Coicea.
Se pasează până în zona de punctaj
Ultimate Frisbee se joacă şapte la şapte, pe un teren de 137 de metri lungime şi pe 35 de metri lăţime.
„Frisbee a venit din America. Încă de prin anii 60 se juca acolo, acum e un sport în toată regula. Nu ne trebuie decât o tarla, un disc de plastic şi 14 oameni. Aceştia pasează în scopul de ajunge în zona de punctaj. După ce se înscrie, se rotesc echipele şi se reia jocul. Este un sport non contact. Doar discul se poate atinge”, a explicat Liviu Coicea (foto).
În ţară există trei campionate de tip turneu: cel mai important este cel de la Bucureşti, dar în 2020 şi 2021 nu s-a mai ţinut din cauza pandemiei. Al dolea ca mărime este cel de la Timişoara, care s-a desfăşurat pe terenul Clubului Sportiv Şcolar, în urmă cu o săptămână, şi la care au participat şase echipe. Cel mai nou turneu este cel de la Braşov.
„Vrem să facem un campionat naţional. Dar pentru asta trebuie mai întâi să înfiinţăm federaţia. Am depus deja actele însă aveam de aşteptat. Nu ştim când o se rezolve, e o chestie de birocraţie, administraţia clasică românească”, a mai spus Liviu Coicea, care a fost ales şi preşedinte fără portofoliu al frisbeeului din România.
„Reprezint şi cluburile din Arad, Cluj, Bucureşti, Braşov, Negreşti şi Iaşi. Vreau să devin preşedintele federaţiei din România, atunci când se va înfiinţa. Noi, cu Azvârlirea, am aderat la federaţia europeană şi la cea mondială. Practic suntem recunoscuţi la nivel internaţional, din păcate nu şi în România”, a adăugat Liviu Coicea.
Duşul rece din Ungaria
Cei de la Azvârlirea Timişoara au participat şi la competiţii internaţionale, în Ungaria şi Austria.
„Am reprezentant şi România. La prima deplasare, în Ungaria, acolo unde există federaţie, sunt cluburi, am avut parte de un duş rece. După ce ne-am întors în Timişoara, ne-am apucat de antrenamente, am început să ne facem un program pe care să-l respectăm. Încetul cu încetul au venit şi mai mulţi oameni şi am început să mergem şi la concurusuri”, a mai declarat Liviu Coicea.
O mare problemă a practicanţilor de frisbee din Timişoara este lipsa unui teren.
„Marea problemă este că nu avem unde să ne jucăm. Sunt baze sportive private, nu te lasă nimeni. Momentan ne antrenăm pe terenul unei echipe de fotbal din campionatul judeţean, Dacia, din zona Mehala. Am încercat o colaborare cu cei de la Politehnică, dar acum nu ne permitem să plătim chiria. Ne întâlnim în fiecare marţi, pe terenul Dacia, iar în fiecare zi de joi într-un parc, unde nu ne jucăm, ci doar dăm pase cu discul”, a mai spus Coicea.
Azvârlirea prin licee
Cei de la Azvârlirea doresc să promoveze acest sport în rândul copiilor. Au fost deja prin licee, am fost la case de copii din oraş.
„E un sport foarte simplu. Cea mai frumaosă parte proiectul e <Azvârlirea în licee>. Am strâns profesorii de sport din oraş şi le-am prezentat acest sport. Fiecare din ei ne-au făcut legătura apoi cu copiii şi avem deja două turnee în licee. S-au înscris opt şcoli din Timişoara, a fost interesant. Copiii reacţionază altfel la acest sport, am vrea să mai mergem”, a mai spus Liviu Coicea.
Conform preşedintelui de la Azvârlirea, la nivel naţional sunt peste 400 de sportivi înscrişi în diferote proiecte sau ONG-uri.
„Cei care vin puternic din urmă sunt colegii noştri de la Braşov. Au început acum trei ani de zile, au şase antrenamente pe săptămână, au copii de la vârsta de nouă ani. Noi avem o singură grupă, unde îi aducem pe toţi la grămadă. Avem între 20 şi 30 de oameni, majoritatea azvârlitorilor din echipa noastră sunt de 30-35 de ani”, a încheiat Liviu Coicea.
Frisbee are mai multe ramuri. Pe lângă ultimate frisbee, se mai joacă disc golf şi spike ball.
Se încarcă comentariile...
