Cum a fost achitat un poliţist acuzat că intervine la colegi pentru prieteni: „Nu-i neam cu mine, dar eu îi ţin spatele”

Judecătorii Curţii de Apel Timişoara sunt aşteptaţi să pronunţe sentinţa finală într-un dosar de corupţie în care a fost trimis în judecată un poliţist din Arad, declarat nevinovat în primă instanţă de toate infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată.

Curtea de Apel Timişoara judecă în apel un dosar de corupţie în care a fost trimis în judecată un poliţist din Arad acuzat că intervenea la colegi pentru a trece cu vederea abateri ale unor prieteni ai săi. Cum acitivitatea instanţei este blocată din cauza grevei grefierilor, procesul a fost amânat. În primă instanţă, procesul a fost judecat la Tribunalul Arad, unde poliţistul a fost acuzat de toate infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată (trafic de influenţă, abuz în serviciu, divulgarea unor informaţii nepublice).

Acuzaţiile aduse poliţistului

Cercetările faţă de Cristian Tălmaciu, agent în cadrul IPJ Arad, au început în 2016 după ce a fost depus un denunţ în care se arăta că agentul „a intervenit în repetate rânduri pe lângă colegii de serviciu pentru ca aceştia să nu ia măsurile legale care se impuneau în diverse situaţii, faţă de persoane depistate în trafic care încălcau dispoziţiile legale”. Practic, doi poliţişti de la Rutieră au reclamat faptul că un şofer de camion pe care l-au oprit pentru că nu purta centura de siguranţă, i-a dat unuia dintre poliţişti telefonul spunând: „domnul Tălmaciu de la Rutieră vă roagă să vorbiţi cu el”.

În urma denunţului, procurorii au obţinut mandate de supraveghere video şi audio a poliţiştilor care au primit calitate de martori. Tototadă, procurorii au obţinut mandate pentru interceptarea pentru o perioadă de 60 de zile a convorbirilor telefonice ale lui Tălmaciu. Poliţiştii de la Rutieră care l-au denunţat pe Tălmaciu „au fost autorizaţi să iniţieze  discuţii cu conducătorii auto care vor comite abateri de la regimul circulaţiei pe drumurile publice şi care vor încerca să îi determine pe colaboratori să nu ia măsurile legale pentru a sancţiona abaterile constatate, urmând ca în acest sens să discute telefonic cu agentul de poliţie Tălmaciu Cristian şi să dea curs solicitărilor acestuia şi ale conducătorilor auto de a nu-şi îndeplini în mod corect atribuţiile de serviciu, precum şi să primească eventuale sume de bani sau alte bunuri oferite de conducătorii auto verificaţi”.

În martie 2018, Curtea de Apel Timişoara a decis eliminarea din dosar a probelor obţinute în urma prelungirii mandatului de supraveghere tehnică, inclusiv a proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate. În final procurorii au trimis dosarul în judecată fără o parte din interceptări, aducându-I lui Tălmaciu mai multe acuzaţii.

„Numai dacă poţi”

Spre exemplu, una din faptele pentru care este acuzat poliţistul arădean a avut loc în mai 2016. Potrivit procurorilor,  Tălmaciu a intervenit pe lângă poliţiştii care făceau controlul pentru scăparea unui şofer de la o firmă de transport care circula cu un camion fără ITP şi fără a purta centura de siguranţă. „Avertizează-l de data asta! Spune-i că mai are 48 de ore să remedieze..amu cum poţi tu, numai dacă poţi!”, a fost, potrivit procurorilor, intervenţia lui Tălmaciu pe lângă unul dintre poliţiştii care l-au prins pe şoferul cu probleme. „Nu-i neam cu mine, da eu îi ţin spatele lui”, i-ar mai fi spus agentul Tălmaciu poliţistului la care a intervenit.

Şoferul a primit avertisment. În aceeaşi zi, Tălmaciu a sunat la o balastieră pentru a se interesa dacă patronul firmei la care lucra şoferul scăpat cu avertisment poate să meargă să încarce două camioane de balast. În urma răspunsului afirmativ, patronul şoferului scăpat cu avertisment i-a asigurat poliţistului Tălmaciu două transporturi de balast pentru care agentul nu a plătit. 

Martor în dosar, patronul firmei de transport şi-a schimbat declaraţia în faţa instanţei susţinând că nu ştie dacă cele consemnate în cuprinsul declaraţiei din timpul anchetei sunt relatate întocmai cu cele petrecute pentru că nu a citit declaraţia consemnată de procuror înainte de a o semna. Astfel, în instanţă patronul a recunoscut că a transportat gratuit balastul poliţistului, dar nu a fost ca urmare a intervenţiilor făcute de agent în favoarea sa, ci în schimbul unei cantităţi de ţuică, cei doi fiind rude îndepărtate. „Este adevărat că transportul a fost efectuat gratis,  dar acesta nu a fost pretins de către inculpat pentru a interveni şi nici nu a fost oferit drept recompensă”, a arătat judecătorul care l-a achitat în primă instanţă pe poliţistul Tălmaciu.

Un poliţist „glumeţ”

Procurorii l-au acuzat pe agentul Tălmaciu şi de abuz în serviciu pentru că nu i-a aplicat nicio sancţiune unui şofer care a depăşit pe linie continuă. La această acuzaţie s-a ajuns după ce, într-una din zile, Tălmaciu l-a contactat pe gestionarul unei firme să îi spună că un coleg al său a depăşit pe linia continuă. Judecătorul a dispus achitarea lui Tălmaciu pentru că nu s-a putut dovedi că fapta pentru care poliţistul l-ar fi iertat pe şofer a fost comisă. „În urma verificărilor efectuate în Registrul de Evidenţă a Abaterilor şi a Mediilor de Stocare a Înregistrărilor, la data de 09.07.2016 şi respectiv 09.07.2016 nu figurează filmate cazurile specificate. În ambele date s-a acţionat cu autospeciala MAI având montat aparatul de supraveghere şi măsurarea vitezei de tip AUTOVISION ... înregistrările efectuate de către poliţişti în trafic cu acest sistem de supraveghere nu permit operatorului radar ştergerea acestora”, a transmis IPJ Arad – Serviciul Rutier.

Cu alte cuvinte, poliţistul Tălmaciu a inventat o contravenţie săvârşită de un şofer. Judecătorul care l-a achitat pe agent a găsit şi explicaţia invenţiei. „Inculpatul are o fire jovială, este glumeţ, cu un simţ al umorului dezvoltat şi, pentru a mai destinde atmosfera, obişnuia să mai facă câte o glumă respectiv câte o farsă sunându-şi prietenii şi comunicându-le fel de fel de pretinse abateri contravenţionale care de fapt nu existau în trafic”, se arată în sentinţa Tribunalului Arad, care nu este definitivă, fiind atacată cu apel la Curtea de Apel Timişoara.