Cum a reuşit clanul de romi Cârpaci să primească un cadou de jumătate de milion de euro de la CNADNR. Culisele unei afaceri cu statul extrem de dubioase

0
Publicat:
Ultima actualizare:

DEZVĂLUIRI Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a făcut o afacere de peste două milioane de euro cu un clan de romi din Timişoara, dar a plătit cu 450.000 de euro mai mult decât era înţelegerea. Informaţia iese la iveală dintr-un proces deschis de CNADNR pentru recuperarea „sumei nedatorate” plătită de Companie unei membre a clanului Cârpaci.

Printr-un proces deschis recent la Tribunalul Timiş, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a dat-o în judecată pe Mirela Stanca, membră a clanului de romi Cârpaci, cu care CNADNR a făcut o afacere imobiliară de peste două milioane de euro. Prin cererea de chemare în judecată depusă de CNADNR la Tribunalul Timiş, Compania le cere judecătorilor să o oblige pe Mirela Stanca la restituirea sumei de aproximativ 450.000 de euro, pe care Compania i-a plătit-o Mirelei Stanca în plus, fără să o datoreze. Concret, pe lângă cele 2,2 milioane de euro plătite clanului Cârpaci pentru terenul şi clădirile în care funcţionează Pepiniera Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara, din subordinea CNADNR, Compania a mai plătit încă 450.000 de euro, bani pe care nu îi datora.

O afacere urât mirositoare

Istoria afacereii dintre CNADNR şi clanul Cârpaci începe în jurul anului 1999. Potrivit unui document intrat în posesia „Adevărul”, în acea perioadă, Ionelaş Cârpaci, unul din cei mai bogaţi romi din Timişoara, implicat într-o serie de afaceri cu acte false, „a dobândit prin acte de vânzare cumpărare, de schimb, de donaţie sau prin acţiuni în instanţa de judecată, direct sau prin intermediul altor persoane, mai multe imobile proprietatea statului, aflate în administrarea CNADNR”. Din cauza suspiciunilor potrivit cărora terenul şi clădirile aferente au fost dobândite cu acte false şi cu ajutorul notarului Safta Criste, soţia fostului procuror general al României, Mircea Criste, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara au deschis pe numele Saftei Criste şi a lui Ionelaş un dosar penal, clasat după mai mulţi ani de „anchetă” din cauza prescrierii faptelor. Detalii pe această temă.

Terenul clanului, aur pentru Drumuri

Tocmai din cauza situaţiei juridice a terenurilor, în instanţa civilă au urmat mai multe procese în care clanul Cârpaci şi CNADNR se băteau pentru teren. În 2004, în timp ce Statul Român se judeca pentru cele aproximativ două hectare de teren, „vânate” şi de clanul Cârpaci, constatând că terenurile îi sunt indispensabile datorită investiţiilor făcute în clădiri de-a lungul timpului, CNADNR a încheiat cu clanul de romi o promisiune de vânzare-cumpărare, prin care romii se angajau ca în cazul în care devin proprietari să-i vândă CNADNR-ului. Compania de stat s-a înţeles cu clanul de romi şi la o chirie anuală de 350.000 de euro, stabilindu-se, tototodată, că în cazul în care contractul de vânzare-cumpărare se finalizează, banii plătiţi sub formă de chirie sunt socotiţi ca preţ plătit pentru cotravaloarea terenului. Detalii pe acest subiect puteţi citi AICI

Doi ani mai târziu, când procesul pentru stabilirea dreptului de proprietate al terenului a fost într-adevăr câştigat de Mirela Stanca, CNADNR a aprobat cumpărarea terenului. Statul a constatat, însă, atunci că, în ciuda promisiunii de vânzare-cumpărare încheiate cu Mirela Stanca, nu poate încheia contractul de vânzare-cumpărare pentru că reprezentanta clanului Cârpaci încheiase o altă promisiune de vânzare-cumpărare cu două persoane private, promisiune ce a fost notată în Cartea Funciară.

Statul Român, la cheremul unei „neştiutoare de carte”

Această situaţie a blocat tranzacţia dintre membra clanului Cârpaci, Mirela Stanca şi CNADNR, urmând o serie de procese care au dus Statul Român în situaţia în care nu este proprietar de drept al terenurilor nici în momentul de faţă, ultimul proces, care i-ar permite CNADNR-ului să se înscrie în Cartea Funciară fiind pe rolul Curţii de Apel Timişoara, cu termen în 28 octombrie. Chiar şi aşa, tranazacţia dintre Mirela Stanca şi CNADNR a fost considerată închisă, odată cu finalizarea unuia dintre litigii la Curtea Supremă. 

Tot în 2010 i s-au plătit Mirelei Stanca şi ultimii bani, ajungând ca statul să-i plătească clanului Cârpaci în perioada 2007-2010 suma de 3,2 milioane de euro, reprezentând chirie şi preţul terenurilor şi al clădirilor aferente. În plus, cu toate că în contractul de vânzare-cumpărare este prevăzut că tranzacţia include şi clădirile, în 2012 Stanca Mirela, care s-a autodeclarat într-un proces cu Compania o „neştiutoare de carte”, execută silit CNADNR pentru suma de  450.000 de euro, reprezentând contravaloarea clădirilor, pe care Compania susţine că le achitase deja.

În procesul aflat acum pe rolul Tribunalului Timiş, CNADNR solicită recuperarea acestei sume considerate o sumă plătită, dar nedatorată. „Preţul de achiziţionare a imobilelor terenuri şi clădiri, astfel cum a fost convenit cu pârâta (n.r. MIrela Stanca) a fost plătit pârâtei. (…) Prin urmare, vă rugăm să constataţi că sumele plătite către pârâtă depăşesc cu mult preţul convenit, în cuantum de 7.798. 412 lei, echivalentul a 2.215.521 euro”, se arată în cererea de chemare în judecată asupra cărora urmează să se pronunţe magistraţii.  

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite