EXCLUSIV Un nou capitol în epopeea casei florarilor Mühle. Faţada şi acoperişul, reclădite. Cum arată clădirea în interior VIDEO FOTO
0
Casa Mühle din Timişoara, celebra vilă care a aparţinut familiei de florari care a transformat oraşul de pe Bega în oraş al trandafirilor, este readusă la viaţă, de la o zi la alta. După mulţi ani în care a fost lăsată în paragină, prorietarii au fost nevoiţi să o reabiliteze, ca urmare a unei decizii judecătoreşti.
Un panou pus pe gardul Casei Mühle de pe Bulevardul Mihai Viteazul nr.3 din Timişoara anunţă reconstruirea clădirii, prin aducerea la starea iniţială, conform unei sentinţe civile. Este exact ceea ce a dorit să obţină Primăria Timişoara. Şi a reuşit doar în instanţă. Tot de pe panou aflăm că lucrările au început în 3 februarie 2020 şi urmează să fie finalizate în 3 februarie 2022. Cert este că se munceşte… şi, din exterior, se vede că lucrurile se mişcă.
GALERIE FOTO
Casa foştilor florari Wilhelm şi Árpád Mühle a ajuns pe mâna unui clan de rromi bogaţi din Timişoara, care au lăsat-o să se degradeze. A intrat în atenţia autorităţilor ca urmare a protestelor societăţii civile, în iarna anului 2013. Mai multe asociaţii şi numeroşi timişoreni au aprins lumânări în faţa casei.
Timişorenii au cerut luarea unor măsuri urgente, astfel încât imobilul să nu se prăbuşească. Ulterior, pe când vila a rămas şi fără acoperiş, pe gardul care înconjoară Casa Mühle a apărut o misterioasă lucrare de artă, un desen însoţit de mesajul: “Sper din toţi sufletul că nu aţi uitat de mine, dragilor! Vreau să înfloresc la loc!”.
Aşa a arătat casa când au început protestele activiştilor din Timişoara
“Cred că sunt deja opt ani de când am demarat acţiunea Salvaţi Casa Mühle, împreună cu Adina Murgilă. Pur şi simplu am văzut halul în care a ajuns. Ştiam a cui e casa, ştiam ce reprezintă ea, mai ales pentru Timişoara. Mai ştiam că în Timişoara nu există nicio casă memorială. Iar familia Mühle ar fi meritat una. Era iarnă, a început să ningă, toată tâmplăria era scoasă. Ferestrele, tot. Nu mai avea nici acoperiş. Au demontat tot. Planul primului proprietar, cel care a făcut rost de casă, pentru că nici nu ştiu cum să spun altfel, prevedea inclusiv o piscină interioară. Ceea ce este o aberaţie”, a declarat Corneliu Vaida, unul dintre timişorenii care a iniţiat acţiunea Salvaţi Casa Mühle.
A decedat şi fostul proprietar
A fost nevoie de o decizie a instanţei ca proprietarii să fie obligaţi să aducă imobilul la starea iniţială.
“Ca urmare a presiunilor făcute, a urmat procesul intentat de Asociaţia Salvaţi Patrimoniul Timişoarei în solidar cu Primăria Timişoara. Între timp a decedat şi fostul proprietar, cel de acum este un moştenitor, şi el văd că face ceva. Acum, casa are acoperiş. Dar asta mie nu-mi spune nimic. Eu sper că dacă s-a ajuns la a aduce casa la stadiul iniţial, sper să existe planurile originale undeva şi cineva să verifice ce se întâmplă acolo”, a mai declarat Corneliu Vaida.
În interior, totul este ras
Acoperişul a fost deja ridicat de muncitorii unei firme din Maramureş, acum se lucrează la reabilitarea faţadei clădirii. Recent au fost acoperite şi geamurile cu plăci. Arată ca o lucrare civilizată. În schimb, interiorul clădirii e în stadiu de schelet. Totul este gol. Practic, sunt doar ziduri care amintesc de bunul gust de odinioară al arhitecţilor. Sunt câteva camere mari, câteva camere mai mici. Se văd urmele bucătăriei, ale băilor. Aici îşi trăiau cândva renumiţii florari Wilhelm şi Arpad Mühle.
Video exclusiv cu interiorul vilei
„Societatea civilă a ripostat la acel moment pentru că proprietarii au încercat să dea jos acoperişul din dorinţa de a lăsa clădirea să se autodistrugă. Noi am preluat dorinţa timişorenilor şi am dus-o mai departe, am făcut toate demersurile pentru a apăra această clădire. A existat şi o plângere penală, după aceea am solitat intervenţia Primăriei, care, după cum ştiţi, a câştigat acest proces. Au fost câţiva ani în care s-a tergiversat punerea în execuţie a sentinţei judecătoreşti definitive şi irevocabile. Aşadar, am reuşit să forţăm proprietarii să readucă această casă dragă timişorenilor la starea iniţială. Suntem bucuroşi că această clădire începe să arate acum bine şi nu ne mai face de râs, ţinând cont de istoricul acestei clădiri”, a spus Ilie Sârbu, fostul preşedinte al Asociaţiei Salvaţi Patrimoniul Timişoarei.
“Acoperişul e gata, acum trebuie să lucreze şi la terase”
Viceprimarul Cosmin Tabără supraveghează lucrările de la distanţă. Crede că nu există riscul ca planurile originale să nu fie respectate. Cel puţin nu în această etapă.
“Acoperişul e gata, acum trebuie să lucreze şi la terase. Mă bucură toate aceste lucruri, dar nu este destul pentru Timişoara. Casa în interior este într-o stare destul de degradată. Dar îşi păstrează forma pe care a avut-o. Este foarte important ca această formă să se menţină şi după ce se reabilitează casa. Trebuie să avem garanţia că imobilul va rămâne pentru totdeauna aşa cum a fost el, indiferent cine este proprietarul acestuia. Poate să fie italian, german, român, ceh, polonez sau rrom. Trebuie să fim siguri că această casă nu îşi schimbă forma pe interior, după ce se va face recepţia finală. Din punctul meu de vedere, există acest risc ca odată predată lucrarea, exact aşa cum a fost prevăzut în sentinţa judecătorească, ca ulterior proprietarul să schimbe forma”, a spus Cosmin Tabără.
Primăria Timişoara vrea ca imobilul să fie casă memorială
Viceprimarul regretă că imobilul construit între anii 1866-1868 nu se regăseşte în proprietatea oraşului. Acum există o singură şansă: o negociere cu proprietarii şi achiziţia clădirii.
“Cu proprietarii n-am vorbit, nici nu am simţit că vor să vorbească. Cu dirigintele de şantier am putut discuta. Există posibilitatea ca în viitor acest imobil să treacă în patrimoniul Timişoarei. Trăim într-o democraţie, aşa că dacă vrem clădirea trebuie să ne asumăm o investiţie. Atât în achiziţionarea imobilului, cât şi în refacerea lui. Nu discut cum s-au pierdut etapele prin care casa putea să fie în patrimoniul Timişoarei. Pentru că putea. Acum, trebuie să respectăm proprietatea. Şi să o cumpărăm, dacă se poate. În momentul în care facem achiziţia acestui imobil, trebuie să ne asumăm şi investiţia pentru amenajarea unei case memoriale, cu tot ce prevede aceasta. Am gând ca acest imobil, în 2023, când Timişoara va fi Capitală Europeană a Culturii, Casa Mühle să fie în patrimoniul oraşului”, a mai declarat Cosmin Tabără.
Casa Mühle are şi o curte spaţioasă. Cândva era plină de trandafiri.
“M-a impresionat inclusiv alunul turcesc din curtea acelui imobil, el a fost plantat imediat după terminarea construcţiei. Păcat că lipsesc grădinile de trandafiri. În cazul în care am achiziţiona acest imobil, trebuie să ţinem cont şi de grădinile grădinarului Mühle. Trebuie să readucem şi curtea la standarul la care a fost odată, să facem un decor frumos. Timişorenii iubesc foarte mult Casa Mühle, de la ei pleacă denumirea de oraş al florilor, este un simbol pentru Timişoara. Noi nu avem dreptul să lăsăm de izbelişte acest imobil”, a completat Tabără.
Povestea renumitei familii Mühle
Wilhelm Mühle s-a născut în 1844, în Boemia, la Kulm. A dobândit cunoştinţe legate de creşterea florilor în Cehia şi apoi Germania, dar în anul 1866 s-a stabilit la Timişoara. Aici a devenit grădinarul-şef al lui Wenceslas Franz Niemetz, cel mai mare cultivator de flori din oraş din acea vreme; Niemetz avea o mare florărie în cartierul Elisabetin şi exporta flori şi pomi fructiferi în întreg Imperiu Austro-Ungar. Mai departe, Mühle s-a căsătorit cu fiica lui Niemetz şi a preluat cu succes afacerea, în 1876. La puţin timp, Wilhelm Mühle va construi o vilă elegantă, dar care nu ieşea din tiparele arhitecturii epocii. Vila este cunoscută astăzi drept Casa Mühle.
Wilhem Mühle
Wilhem Mühle este cel care a transformat Timişoara în oraşul trandafirilor. În 1891, Timişoara a găzduit Expoziţia Agricolă, la care invitat special a fost împăratul Franz Josef, care a fost atât de impresionat de amenajare florară încât i-a propus lui Mühle să devină florarul Curţii Imperiale. El s-a ocupat de amenajarea parcurilor din oraş. Grădinarul moare în 1908, în urma unei boli grave.
A realizat planul Parcului Rozelor din Timişoara
Fiul său, Árpád Mühle a dus mai departe dinastia grădinarilor şi a început să fie cunoscut şi pe plan internaţional datorită soiurilor de trandafiri pe care le-a creat la Timişoara.
Árpád Mühle a lucrat cu Niemetz Ferenc încă din 1902 la proiectarea unor parcuri care să fie ridicate pe locul rămas după dărâmarea zidurilor de fortificaţiei care înconjurau vechea cetate. Ei intenţionau realizarea unei copii la scară mică a parcului Prater de la Viena.
Árpád Mühle şi soţia Margit
După studiile de la Timişoara, Árpád Mühle (1870–1930) a vizitat parcuri celebre din Germania, Franţa, Luxemburg, Anglia, Italia, Japonia, SUA, India şi Africa.
Árpád Mühle a realizat planul Parcului Rozelor din Timişoara, care a fost prezentat în 13 mai 1929. Parcul care se întindea pe 25.170 de metri pătraţi a fost unic în felul său în Europa. Avea 1.200 de soiuri de trandafiri.
Muzeul dedicat familiei florarilor Mühle
Familia Mühle are o istorie extraordinară şi prea puţin cunoscută, deşi marii florari ai Timişoarei au adus faimă oraşului şi şi-au lăsat puternic amprenta asupra lui. Florile cultivate de Wilhelm şi Árpád Mühle au ajuns chiar şi la celebre case impriale şi regeşti ale Europei, iar cărţile lor de botanică pot fi considerate adevărate manuale. Acum, povestea familiei florarilor este accesibilă publicului larg, pentru a fi citită şi înţeleasă de la început până la sfârşit, în cadrul Muzeului Mühle, care a fost deschis nu departe de Casa Mühle de pe bulevardul Mihai Viteazul, la parterul Romcapital Center. Este o expoziţie temporă, iniţiată de Haritage of Timişoara.
“În primul rând, oamenii găsesc aici povestea familiei, cu accent pe tatăl Vilmos sau Wilhelm Mühle şi al fiului Árpád. Ei sunt cei care au lăsat cel mai mult în urma lor la cumpăna secolelor trecute. Pot fi descoperite artefacte originale care au aparţinut familiei, cărţi scrise de ei, note de vânzare sau diverse alte documente. Avem două cărţi originale scoase de Árpád Mühle, care sunt înrămate, Avem reproduceri ale fotografiilor de epocă cât şi proiectele lor. Avem şi elemente care povestesc despre producţia lor atât pe planul parcurilor, amenajări peisagere, cât şi cărţi de specialitate de botanică. Prezentăm şi patromoniu încă vizibil: Vila Árpád Mühle, cunoscută popular drept Casa Mühle, vorbim de Casa cu Flori de pe strada Alba Iulia, de Parcul Rozelor şi de cimitir”, a spus Mihai Moldovan de la heritage of Timişoara.
Universul Mühleland
Unul dintre spaţiile muzeului găzduieşte ilustraţiile lui Andrei Puică, cu reproduceri de schiţe şi desene ale Casei cu Flori de pe strada Alba Iulia.
“Ilustratorul Andrei Puică a realizat pentru proiectul Heritage of Timişoara ilustraţia Casei Mühle, ulterior a realizat şi ilustraţia Casei cu Flori de pe strada Alba Iulia, unde exista magazinul de desfacere al familiei. Andrei a creat un întreg univers imaginat din moştenirea familiei, numit Mühleland, care cuprind elemente din oraş care mai păstrează amprenta familiei Mühle”, a explicat Mihai Moldovan.
Locul de veci din cimitirul de pe strada Rusu Şirianu
Fostul magazin de prezentare
Dacă vila Mühle de pe bulevardul Mihai Viteazu este cunoscută, despre Casa cu Flori se ştiu mai puţine lucruri.
“În Casa cu Flori a funcţionat magazinul lor de flori şi aranjamente florale, cât şi de seminţe, chiar la parterul clădirii. Clădirea a fost supraetajată de Wilhelm în anul 1901, moment în care acesta se şi mută acolo, în Cetate, alături de soţia sa. Până atunci au locuit în Elisabetin, în casa de pe actualul bulevard Mihai Viteazu, iar după aceea a rămas în acea casă fiul său, Árpád Mühle cu soţia Margit. Vilmoş a murit în 1907, ulterior soţia, Iosefina, a locuit în Casa cu Flori. Iar Arpad a murit în 1930. El a avut doi copii, Ernest şi Erszebet. Atunci însă s-a oprit tradiţia florală a familiei, niciunul dintre cei doi copii nu au continuat îndeletnicirea”, a mai spus Mihai Moldovan.
Prin realizarea Muzeului Mühle, se urmăreşte şi sensibilizarea autorităţilor, cu privire la soarta Casei Mühle mai ales, dar şi asupra importanţei unui muzeu dedicat acestei familii. Vizitatorii pot afla aici povestea familiei care a transformat Timişoara în Oraşul Florilor în fiecare zi, luni până vineri, între orele 10-20.
Astăzi, în Germania, mai trăieşte o descendentă a familiei Mühle, Clara Basica. Străbunicul ei a fost Wilhelm Mühle (1844 -1908), buncul era Árpád Mühle (1870–1930), iar tatăl ei a fost Ernest Mühle (1905-1975). Cu toţii sunt înmormântaţi în cimitirul din cartierul Elisabetin.
Se încarcă comentariile...
