FOTO Exclusiv. În ce hal au ajuns fostele cinematografe ale RADEF din Timişoara. Rând pe rând se vor transforma în centre culturale moderne
0Am vizitat patru foste cinematografe ale RADEF (Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatării Filmelor), în care timişorenii petreceau multe momente plăcute, în special în timpul comunismului. Puteţi să vedeţi ce s-a ales de ele în perioada de tranziţie, înainte să devină din nou spaţii civilizate.
Primăria Timişoara a anunţat începerea demersurilor pentru reabilitarea primelor două cinematografe din oraş: Victoria şi Dacia.
Vorbim de urcarea pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice) a licitaţiilor de proiectare pentru cele două foste cinematografe RADEF, aflate în Piaţa Bălcescu şi în zona Dacia.
„Victoria şi Dacia sunt două dintre cinematografele care au fost mai uşor de abordat. Nu au alte probleme legale sau de proprietate, astfel că am putut să pornim această licitaţie de proiectare.
Sper că vom avea proiectanţi buni, arhitecţi cu viziune care să transforme aceste două spaţii în centre multifuncţionale. Vor fi centre culturale în care se vor putea proiecta şi filme, dar se vor putea realiza piese de teatru, concerte sau o conferinţe pe zona culturală”, a declarat viceprimarul Dan Diaconu.
În 10 decembrie urmează să se deschidă ofertele pentru proiectare, iar undeva în luna aprilie-mai 2019 - după experienţa din alte proiecte de acest gen, vor fi eliberate proiectul tehnic, autorizaţia de construcţie şi licitaţia de execuţie.
„Horror” la cinema Dacia
Cinematograful Dacia a fost amenajat în anii ’80, la demisolul unui bloc cu patru etaje, în zona Pieţei Dacia. A funcţionat până la sfârşitul anilor '90, când RADEF a început să închidă cinematorafele pe rând şi tranformarea spaţiilor. La Dacia, în holul cinematografului, ani de zile a funcţionat un internet-caffe.
Odată cu pierderea proceselor de către RADEF şi obligaţia de predare a sălilor către administraţia locală, firma respectivă şi-a lichidat afacerile, abandonând acolo vechile computere, de care nu mai aveau nevoie.
Coşmarul celor care locuiesc în bloc a început după ce uşa şi câteva geamuri au fost sparte, iar calculatoarele au fost furate. Începând din acest an, anexele cinematografului au fost ocupate de oamenii fără adăpost. Acum, e un veritabil focar de infecţii.
Până nu de mult mai existau acolo şi vechile aparate de proiecţie şi multe role de film. Nu a mai rămas nimic.
Sala de cinema are 500 de locuri, pe scaune tapisate cu vinilin. Ecranul este spart, lambriurile au început să cadă de pe preţei.
Urmele unui fost laborator de analize medicale, la Victoria
Cinematograful Victoria de pe strada Ciprian Porumbescu (din zona Bălcescu) a devenit depozit. Va fi nevoie de câteva camioane pentru a scoate mizeria de acolo. După închiderea cinematografului, RADEF a închiriat spaţiul din faţă (care are dimensiuni apreciabilă) pentru amenajarea unui centru medical.
Aici a funcţionat laboratorul de analize a Centrului medical Dr.Golea. S-au realizat, prin compartimentare, numeroase camere şi încăperi, atât la nivelul demisolului cât şi etaj.
Nimic nu mai aminteşte de fostul cinematograf nici în sala de proiecţie. Doar tavanul a rămas intact.
„Dacă lucrurile merg bine, undeva la începutul anului 2020 aceste două cinematografe, Victoria şi Dacia, vor fi finalizate. Valoarea estimativă a proiectării pentru Victoria este 142.000 de lei, iar pentru Dacia 118.000 de lei. Această sumă reprezintă în fapt aproximativ trei la sută din valoarea estimată de execuţie. Suma exactă o vom afla atunci când vom avea proiectul”, a afirmat Diaconu.
Cinema de artă la Studio
Pentru cinema Studio, au început deja demersurile pentru realizarea unui cinematograf de artă. Aici vor avea loc exclusiv proiecţii de film, în general filme care nu pot fi văzute în cinematografele din mall. Primăria a realizat un parteneriatul cu Institutul Francez şi cu operatorii independeţi (Marele Ecran, Pelicula Culturală, Documentor şi Timishort etc.), care se vor ocupa de programul cinematografului Studio.
„Pentru execuţie, lucrăm la un parteneriat care să ne permită să atragem şi fonduri private, sub formă de sponsorizare, din partea unei companii importante din România. Aceste sume vor veni alături de cele de la bugetul local. Sperăm ca până la începutul anului 2020 să fie gata şi Studio”, a mai spus Dan Diaconu.
Studio a fost printre ultimele cinematografe închise. Aşa se face că încă mai poarte semnele unui cinema. Ecranul e la locul său. Partea interesantă a sălii a fost tot timpul balconul, acolo unde au şi fost amplasate cele mai multe scaune. De acolo se vedeau cel mai bine filmele. Aici totul a rămas intact.
Arta se transformă cu banii din Ungaria
Cinematograful Arta, aflat în cartierul Iosefin, a intrat în administrarea Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timişoara. Aici se va amenaja un nou spaţiu de proiecte teatrale, coregrafice, cinematografice, educative şi de cultură contemporană.
GALERIE FOTO Cinematograful Arta
„La Arta au început două elemente importante ale procesului de reabilitare, Unul care ţine de separarea proprietăţii de apartamentele din zonă – care e aproape finalizată, celălalt se referă la expertiza tehnică şi de întocmirea proiectului de reabilitare”, a mai afirmat Diaconu.
Viceprimarul susţine că pentru acest proiect există deja o promisiune de finanţare din partea Guvernului Ungar.
Cinematograf din perioada interbelică
Cinematograful Arta şi grădina sa de vară din cartierul Iosefin au făcut parte din vechile cinematografe timişorene.
Arta a fost inaugurat în 1926, iar până în 1948 s-a numit Regal. Era renumit pentru filmele de calitate pe care le aducea.
Timişorenii, până şi cei din cartierele mai îndepărtate, veneau cu plăcere la Regal deoarece tramvaiul avea staţie (care astăzi nu mai există) la nici o sută de metri de cinematograf, chiar la actualele hale ale pieţii din Iosefin, - ceea ce constituia un mare avantaj, mai ales la ieşirea, pe înserat, de la film.
Frumoasa clădire din Iosefin, în care a fost amenajat cinematograful, a aparţinut industriaşului Lajos Weisz, cunoscut în Timişoara pentru afacerile cu grâne şi vin.
Cinematograful a fucţionat până la mijlocul anilor ‘90. Apoi s-a făcut un club, pe urmă o sală de jocuri “Bingo”. Acum e depozit. Urme ale fostului club, canapele şi mobilier, una peste alta…Tavanul este crăpat, semn că aici lucrările vor costa ceva bani.
Ştefan Popa locuieşte în vecini din 1975. El ştie bine ce a însemnat cândva cinema Arta.
“Sunt amintiri foarte frumoase. Erau filme frumoase, venea multă lume la cinema. Vă daţi seama că am prins aici filme din ’75 până când s-a terminat cu cinematograful. Erau filme bune, americane, indiene…La alea indiene erau cozile cele mai mari, se urcau oamenii pe garduri. Pe vremea aia nu vedeai nimic la televizor, aşa că oamenii veneau la filme. Cu mic, cu mare. Biletul costa 2,50 lei. După Revoluţie nu a mai mers, oamenii aveau deja alte procupări. Au făcut o discotecă, a mers un an de zile, iar apoi a venit Bingo. Ultima dată a fost Bingo. Nu m-a deranjat nici când a fost discotecă. Şi eu le-am dat aprobare. Mi-a plăcut pentru că aveam patru fete. Decât să se ducă în centru, mai bine coborau doar aici”, a spus Ştefan Popa.
Grădină de vară cu roşii şi găini
Piesa de rezistenţă a fostului cinematograf Arta este grădina de vară. „Grădina a fost foarte frumoasă, cu bănci, copaci pe margine. Filemele erau seara, când se întuneca afară. Ţinea până la 11-12 seara, depinde de film”, a mai spus Ştefan Popa. Ecranul din grădina de vară Arta este şi astăzi la locul său. Locurile băncilor au fost năpădite de copaci, acum este curtea unor vecini care ţin acolo găini. Mai în spate au o grădină de roşii.
Se încarcă comentariile...
