FOTO Mâncărurile bănăţene cu iz franţuzesc. Cum se prepară caletele de Tomnatic
0
În localitatea bănăţeană Tomnatic a trăit cea mai mare comunitate de francezi de la noi. Gurmanzii se întreabă acum dacă ar putea fi Ratatouille-ul frate cu Ghiveciul bănăţean şi văr primar cu Papricaşul.
GALERIE FOTO
Continuăm călătoria Claudiei Ramona Rista, “Fata care Găteşte cu Flori”, în satul timişean Tomnatic (întemeiat în 1770 de coloniştii francezi din Alsacia şi Lorena), în căutarea unor reţete inedite. După ce ne-am delectat cu ţâmbi de broască, acum vom putea vedea ce sunt Caletele de Tomnatic.
“În Tomnatic a trăit cea mai mare comunitate de francezi de la noi. Ar putea fi Ratatouille-ul frate cu Ghiveciul bănăţean şi văr primar cu Papricaşul? Am plecat să aflu dacă în Tomnatic mâncărurile bănăţene au iz franţuzesc. Nu-mi ieşea din minte imaginea formei de presat sărăţele denumite Calete (din fr. Galette), despre care am aflat de la Renée Renard: <Bunica mea făcea Calete dintr-un aluat frământat cu untură, când ieşeau din foc aveau imprimate pe ele iniţialele stră-străbunicului. Mi-a povestit că multe familii din Tomnatic aveau <Kaletten> personalizate, fiecare cu initialele sau blazonul familiei, ştanţat de fierarul satului pe o presă ovală din fier>…În Tomnatic, reţete vechi ale şvabilor bănăţeni şi reţete franţuzeşti au devenit mâncăruri bănăţene”, a povestit Claudia Romona Rista, în cartea de bucate “Zestre culinară”.
Cum se fac Caletele de Tomnatic
La început, pentru Calete de Tomnatic aveţi nevoie de un kilogram de făină, o lingură de zahăr, o lingură de sare, două linguriţe de seminţe de chimen, 300 grame untură topită de porc, două ouă şi o cană de lapte.
“Am făcut focul în curte, dar a venit ploaia. Prilej de poveşti. <Înainte de colectivizare când încă erau împroprietăriţi, pentru familiile de aici lucrau ziuaşi. Oamenilor care munceau cu ziua la câmp, la vie şi în livezi, le era adusă mâncarea în coferiţe. Pacheţelele de mâncare se-mpărţeau după iniţialele familiei care i-o tocmit. Aşa ştia care a cui este şi nu existau discuţii>. Ploaia nu părea să se domolească, dar doamna Gaudi reuşeşte să reaprindă focul. Suntem nerăbdători cu toţii să gustăm şi să vedem ce scoate la iveală minunăţia de fier veche de peste o sută de ani. <Ţin minte că am găsit această formă în gospodăria părinţilor mei din Timişoara. În interior erau înscrise iniţialele străbunicului meu, şi parcă un desen.
Am dus caleta la Muzeul de etnografie, dar nu au fost interesaţi de ea. Apoi cu mutarea, cu toate schimbările, s-a pierdut… Mi-a părut rău peste ani, îmi pare rău şi acum...>, îmi mărturiseşte Cristina Renard”, a mai povestit “Fata care Găteşte cu Flori”.
A găsit o Caletă într-o gospodărie din Tomnatic! O presă bine păstrată de o veche familie.
“Este un cleşte de fontă uriaş, foarte greu, din fier în care se pun mingi de aluat. Se închide, presează şi aşează deasupra focului mai puţin de un minut. Aşa ies Caletele cu iniţialele familiei pe aluatul crocant de sărăţele.
Faci un aluat de Calete, nici prea moale, nici prea tare, să fie elastic şi uşor lipicios.
Îl laşi să se odihnească douăzeci de minute, apoi modelezi biluţe de dimensiunea unor mingi de ping-pong. Pui bila de aluat în formă fără să o ungi, că are des - tulă grăsime în ea. O presezi bine, iar forma o încingi ţinând-o direct în flacără.
Caletele sunt gata în nici un minut. Vor ieşi o minunăţie de sărăţele groase cu chimen. Merg bine la un pahar de bere şi o vorbă bănăţeană!”, a explicat Claudia Romona Rista.
Citeşte şi:
Pui de baltă pregătiţi ca la Tomnatic, sat timişean întemeiat de coloniştii francezi în 1770
Fabuloasa poveste a francezilor din Banat. Istoria unei colonizări în sens invers după 200 de ani
Reţetă tradiţională din Ţinutul Banatului Cehesc. Cum se face Knedlo Vepro Zelo
Se încarcă comentariile...
