FOTO Povestea bisericii macedoromânilor din Budapesta, care a fost confiscată de ortodocşii ruşi

Grecii şi macedoromânii din Pesta şi-au construit biserica de pe malul Dunării, aceasta devenind una dintre clădirile renumite din capitala Ungariei.

Biserica ortodoxă de pe strada Galamb (în traducere Porumbelul) din Budapesta are o poveste inedită. Construcţia ei, pe malul Dunării, la Pesta, a început în 1791, prin contribuţia financiară a grecilor şi macedoromânilor. A fost finalizată după zece ani.

„Cele 189 de familii de greci şi macedoromâni, care au donat bani, la sfârşitul secolului al 18-lea, pentru construirea bisericii, aparţineau păturii celei mai bogate din oraş, făcuseră averi fabuloase din comerţul pe Dunăre. Această ilustră colonie, de altfel, număra mai mult de 600 de suflete. Aceşti ortodocşi şi-au fondat parohia în 1788, cu numele de <Graeco-valachica comunitatis Pestiensis>”, susţine cercetătoarea Maria Berényi, directoarea Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria.

Aprobarea pentru construirea bisericii are loc în 1790, iar sub conducerea bogatului negustor macedoromân Dumitru Arghir s-a cumpărat terenul de la piarişti. Aici se afla, până în 1937, Curtea grecească, centrul grecilor din Pesta. 

Construcţia a durat zece ani

Planurile de construcţie ale bisericii au fost întocmite de Jung József. 

„Locotenenţa a interzis construirea unor turnuri prea înalte, de aceea, iniţial, turnurile bisericii se terminau în nişte piramide plate. Piatra de temelie a fost depusă în 1791, dar construcţia nu a durat, aşa cum era prevăzut, numai trei ani, ci, din cauza unor dispute de decont ale comunităţii greceşti, nu a fost finalizată decât după zece ani”, susţine Maria Berényi. 

Sculpturile în lemn de o rară frumuseţe, ca, de exemplu, iconostasul din altar, au fost executate de Joannovics Miklós, născut pe insula Naxos, unul dintre maeştrii cei mai renumiţi ai sculpturii baroce în lemn.

„El a sculptat deasupra porţilor împărăteşti ale iconostasului şi doi porumbei, simbolizând acordul total dintre credincioşii greci şi cei macedoromâni. Ulterior însă, o aprigă ceartă s-a iscat din cauza acestor porumbei şi, în 1806, episcopul din Buda a dat ordin ca porumbeii să fie îndepărtaţi, spunând că nicio sculptură nu îşi are locul într-o biserică ortodoxă. Perechea de porumbei se află astăzi la Miskolc, la muzeul artei bisericeşti ortodoxe. Dar porumbeii au devenit atât de faimoşi, încât un negustor grec care vindea postavuri în strada Kis, unde se afla acea Curte grecească, şi-a ales ca firmă un porumbel şi, nu peste mult timp, chiar şi strada a fost denumită de către locuitorii din Pesta strada Porumbelului (Galamb), cum se numeşte şi acum”, a explicat Maria Berényi.

Turnuriel bisericii au fost modificate în perioada 1872-1874, după planurile renumitului arhitect Ybl Miklos. 

Rolul macedoromânilor în dezvoltarea Budapestei

În dezvoltarea capitalei Ungariei, Budapesta, au avut un rol hotărâtor şi macedoromânii, care ajung în Imperiul Habsburgic refugiindu-se dinaintea turcilor, mai ales de pe teritoriile Albaniei şi ale Macedoniei de astăzi.

"În secolul al XVIII-lea s-au stabilit în Ungaria mulţi comercianţi greci, precum şi macedoromâni, care îşi însuşiseră o cultură grecească. La Pesta, ei au pus bazele comerţului cu ţinuturile din sudul Europei, făceau de asemeni afaceri cu piele, pânză, argint şi aur. Dintre familiile de negustori macedoromâni le amintim pe următoarele: Grabovsky, Gojdu, Derra, Mocioni, Naco, Lyka, Sina, Arghir, Manno. Centrul economic şi spiritual al acestor comercianţi a fost aşadar Pesta, prăvăliile lor puteau fi găsite în orice punct frecventat al oraşului. Cu timpul, au devenit oameni foarte înstăriţi. Erau sârguincioşi, strângători, cu totul devotaţi negustoriei, afacerilor. Dar ţineau mult şi la religia lor ortodoxă, susţinând şi încercările culturale, atât ale patriei de origine, cât şi ale noii patrii. Datorită afacerilor prospere, macedoromânii au cumpărat sau ridicat numeroase imobile pe malul dinspre Pesta al Dunării, numeroase palate pe strada Váci, în pieţele Vörösmarty, Roosevelt, Petőfi, care erau aproape integral în proprietatea lor. Sunt renumite Curţile Gojdu din sectorul VII”, mai susţine cercetătoarea Maria Berényi.

Biserică luată de ortodocşi ruşi
 

În timpul celui de al Doilea Război Mondial, în urma bombardamentelor din 1944-1945, clădirea a fost grav avariată. Turnul din sud s-a şi dărâmat. Sovieticii au transformat biserica în hambar. Refacarea a început în 1949. Una din consecinţele intrării trupelor sovietice în Ungaria a fost confiscarea de către aceştia a bisericii. Lăcaşul de cult a fost atribuit direct patriarhului Moscovei, devenind biserică ortodoxă rusească. Biserica a fost vizitată în 2006 de însuşi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.