FOTO Povestea lavandei de la Margina. Bătrânii puneau grâu, rapiţă, porumb, sfeclă, dar tinerii au preferat să cultive flori
0
În comuna Margina, judeţul Timiş, s-a organizat, în acest week-end, pentru al doilea an, Picnicul din lanul de lavandă.
GALERIE FOTO
Există o modă în rândul internauţilor, de a căută lanuri de flori, să se pozeze şi să distribuie apoi fotografiile pe Facebook. Poate să fie câmp de rapiţă, maci, floarea soarelui sau lavandă. Această din urmă este, la finalul lunii iunie, în plin sezon de înflorire. Pentru că oamenii sunt dorinici să se pozeze cu florile parfumate, tot mai mulţi proprietari de câmpuri de lavandă au început să organizeze evenimente, “Zilele lavandei” , “Sărbătoarea lavandei”, “Festivalul lavandei” sau, pur şi simplu, picnic în lavandă.
În comuna Margina, judeţul Timiş (aflată la 90 de kilometri de Timişoara), s-a organizat, în acest week-end, pentru al doilea an, un asememena eveniment.
Soţii Simona şi George Sloboda, alături de Infocentrul Turistic de la Margina, au pus la cale Picknicul din lanul de lavandă. O experienţă inedită să mănânci la marginea pădurii, în mirosul florilor de lavandă.
Pachetul cu “Micul dejun de la Margina” a cuprins ouă, cârnaţi, brânză de oaie şi de vacă, pâine de casă, legume de sezon şi desert. S-a putut cumpăra de la Infocentrul din comună, cu 15 lei.
“În 2019 am avut o singură zi, dar având în vedere succesul total, în acest an am zis că facem două zile. În această perioadă lavanda este 100 la sută înflorită. Oamenii s-au putut bucura şi de decorile pregătite în lavandă. Am adus şi un fotograf profesionist, pentru a face poze pe loc. Pachetul de mâncare este cel tradiţional, Micul dejun de la Margina”, a spus Damaris Sivu, de la Infocentrul de la Margina.
Simona şi George Sloboda s-au apucat de cultivat lavandă în urmă cu patru ani, după ce au văzut o emisiune pe această temă la televizor.
„Nu ştiam exact ce implică, dar am vrut şi noi. Am avut terenul, utilaje am avut de la părinţii noştri. Ei puneau grâu, rapiţă, porumb, sfeclă, tot ce se putea pune. Noi am vrut să încercăm cu lavanda. Am început documentarea, întâlnirile cu cei de la care putem lua lavandă, după care am început cu o plantaţie de un hectar. Ne-am extins apoi în fiecare an cu câte un hectar. Acum avem aproape patru hectare, în diferite stadii de dezvoltare”, a spus Simona Sloboda.
Afacerierea cu lavandă nu este una care aduce beneficii imediat. În primii trei ani reprezintă doar muncă, în al patrulea an intră pe producţie.
„Primii trei ani sunt de sacrificiu, de muncă şi de investiţie. Ai timp să vezi cum e planta, cum se dezvoltă, cum te descurci cu volumul de muncă, ce poţi să din lavandă. Cine se gândeşte că într-un an scoate bani din lavandă, greşeşte. Este o afacere pe termen lung şi e profitabilă cu cât ai o suprafaţă mai mare”, a mai declarat Simona Sloboda.
Uleiul esenţial şi apa sunt produsele de bază în urma distilării florilor de lavandă. „Noi nu avem încă un distilator, încă investim în afacerea noastră. Există cineva cu care colaborăm, care asigură şi serviciul de distilare. La un hectar, la o cultură matură, ar trebui să iasă o producţie de 60-80 de litri de ulei esenţial pur la hectar”, a adăugat Simona Sloboda.
Pe lângă bucuria de a se poza în câmpul de lavandă, turiştii au au putut cumpăra produse naturale realizate din lavandă, de la uleiuri esenţiale şi apă de lavandă, săculeţi cu flori şi buchete proaspete.
În lanul de vandă s-au aflat şi mai mulţi producători din zonă care au oferit miere, sucuri naturale, dulceaţă şi produse naturale din trandafir. De asemenea, copiii s-au putut bucura de atliere de olărit şi de opincărit.
Se încarcă comentariile...
