FOTO Raiul ambasadorului Austro-Ungariei în America. Ce minunăţie naturală a clădit baronul maghiar la doi paşi de Timişoara
0
Parcul dendrologic de la Bazoş, din judeţul Timiş, visul grofului Ambrózy Lajos (Ludovic), este o destinaţie perfectă pentru o zi de duminică.
Nu departe de Timişoara, la o distanţă de 20 de kilometri, pe drumul spre Recaş, se află un colţ de rai care adăposteşte peste 800 de specii diferite de arbori şi arbuşti, adunate de pe toate continentele. Parcul dendrologic de la Bazoş se întinde pe 63 de hectare, din care inedita colecţie de arbori ocupă 17 hectare.
Primăvara, odată cu înflorirea magnoliilor, este perioada de vârf în ceea ce priveşte vizitele în parcul dendrologic de la Bazoş. Vara, din cauza ţânţarilor, interesul mai scade. „Sunt în special vizitatori de weekend, de sâmbătă-duminică. Dacă vom dezvolta infrastructura, vrem să aducem oamenii acolo şi în timpul săptămânii. Au fost weekenduri în care au venit la Bazoş aproape 1.000 de persoane. Fără îndoială, în viitor vom implica şi restaurantele şi pensiunile“, spune Delia Barbu, director al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Timiş.
Un stejar de 450 de ani
Arboretumul de la Bazoş este administrat de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, prin Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice. În parc sunt o mulţime de specii rare sau unicat: Pinus taeda – numit şi „Pinul de tămâie“, Castanea dentata sau „Castanul american“ (specie de castan comestibil, odinioară extrem de răspândit în SUA şi Canada, de unde astăzi a dispărut), Pinus jeffrey, Molidul coreean şi multe altele.
În afară de peisaje frumoase, cu arbori rari, gigantici, poieni, compoziţii arhitecturale originale, parcul de la Bazoş invită turiştii să descopere natura, se pot face spectacole în aer liber, concursuri sportive, expoziţii, ateliere de creaţie, excursii educaţionale având ca scop apropierea de natură şi sensibilizarea la protejarea mediului înconjurător.
„Cel mai vechi exemplar din parc este un stejar secular, care are vârsta de 450 de ani, cu o circumferinţă de 6,5 metri. Specialiştii spun că a mai fost un stejar, tot din acea perioadă, însă s-a uscat în urmă cu 30 de ani. În parc sunt şi numeroşi platani vechi de peste un secol. De-a lungul anilor s-au tot înlocuit speciile de arbori, unii au dispărut, au fost aduse alte specii pe baza schimburilor internaţionale. Acum înlocuim panourile pe care sunt descrierile arborilor. Pe majoritatea nu se mai vede scrisul. Avem în lucru 150 de etichete noi. Cele vechi erau autocolante lipite pe tablă, acum scrisul este gravat pe plastic, nu mai au moarte. Fiecare arbore este descris: denumirea ştiinţifică, cea populară şi originea“, a mai spus Nicolae Cadar.
Văzând că există interes pentru parc, cei de la ICAS au pus taxă pentru zilele de sâmbătă şi duminică: 5 lei pentru adulţi şi 2 lei pentru copii.
„Mai cunoscut în afara ţării decât în România“
Arboretumul de la Bazoş a fost înfiinţat de groful Ambrózy Lajos (Ludovic), provenit dintr-o renumită familie de baroni maghiari, din secolul al XVII-lea, şi fost ambasador al Imperiului Austro-Ungar în America. De unde i-a venit ideea? Ei bine, în timp ce era plecat în America, Ambrózy Lajos a descoperit faimosul Arnold Arboretum, din cadrul Universităţii Harvard, statul Massachusetts, pe atunci cel mai mare parc dendrologic din lume.
Pădurea de la Bazoş se afla deja pe moşia familiei sale, aşa că tot ce a trebuit să facă pentru a reproduce într-o oarecare măsură Parcul Arnold din SUA a fost să populeze o parte a pădurii cu zeci de specii botanice provenind de pe continentul nord-american. Colecţia a tot crescut în perioada 1909-1914, cât timp Ambrózy Lajos a fost abasadorul imperiului (externele erau în comun pentru Austria şi Ungaria, cele două state care alcătuiau imperiul) în America.
Pentru amenajarea arboretumului, Ambrózy a cerut sprijinul unuia dintre cei mai importanţi maeştri peisagişti ai vremii, germanul Franz Von Engerhord, directorul grădinii botanice din Düsseldorf, care a adus din America la Bazoş 120 de specii exotice.
„Iniţial, s-a creat Parcul American, care cuprindea în mare parte specii din America de Nord. Colecţia a fost îmbogăţită apoi cu peste 800 de taxoni. La început s-a numit parc dendrologic, pentru arborii de valoare ştiinţifică. Arboretum se numeşte pentru că aici se fac şi cercetări. Specii exotice nu s-au mai adus, iar după o vreme, parcul a început să arate din ce în ce mai rău. Era nevoie de revigorare. Acest parc a devenit mai cunoscut în afara ţării decât în România. Şi spun asta pentru că arboretumul a avut colaborări cu peste 250 de parcuri botanice din toată lumea, din Japonia până în Mexic. Înainte de 1989, Arnold Arboretum de la Harvard ne-a recunoscut, suntem prezenţi în arhivele lor istorice“, a declarat Ion Adam, care a lucrat la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Timişoara (ICAS), acum pensionar.
De ce şi-a dărâmat groful castelul
Tot în perioada cât a fost amasador, Ambrózy a început să construiască în parc şi un frumos castel de vacanţă. Era locul unde visa să se retragă. Castelul avea o sută de camere. Au urmat, însă, Primul Război Mondial, destrămarea Imperiului Austro-Ungar, încorporarea unei părţi din Banat în Regatul României, dar şi sfârşitul visurilor lui Ambrózy.
În perioada interbelică, după unirea Banatului cu România, Ambrózy a fost nevoit să vândă parcul statului român, care însă nu era interesat să plătească şi pentru castel. Supărat fiind, Ambrózy a ordonat demolarea castelului şi a împărţit cărămida locuitorilor din Bazoşu Nou. Aşa se face că o parte dintre casele din sat au fost construite din cărămida donată de moşier, care avea să se mute apoi în Ungaria. Din castel a mai rămas doar turnul de apă.
Premieră în cercetarea silvicolă
În 1934, Casa Autonomă a Pădurilor Statului a dat parcul în folosinţă Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice. „La Bazoş a luat fiinţă prima bază de cercetare a Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice din România. Iată că avem şi aici o premieră. De-abia apoi s-a făcut un sediu şi la Bucureşti. În timpul comunismului a avut loc o activitate ferventă, s-au adus seminţe de peste tot din lume. Ştiţi cum era pe atunci? Aveam un plan de realizat cu un anumit număr de specii pe an. Dar în 1990 a început declinul“, a mai spus Ion Adam.
Fostul angajat al Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice ne-a povestit o întâmplare inedită, care a avut loc în 1974: „A venit ambasadorul Americii în România, unul Burnes Jr., care era originar din Florida. Era interesat de o specie de plantă care se numeşte Cornus Florida. A aflat că aici este singurul loc din România unde există aşa ceva. A venit şi a luat două exemplare cu care a plecat la Bucureşti. De atunci, în curtea Ambasadei Americii la Bucureşti sunt două exemplare de Cornus Florida“.
În 1984, Parcul de la Bazoş a fost declarat monument al naturii. Din 1994, are statut de arie protejată pentru ocrotirea biodiversităţii. Are şi cea mai amplă colecţie de stejari americani şi de carya din România.
Parcul face parte din Asociaţia Internaţională a Grădinilor Botanice, iar din 2011 este înfrăţit cu arboretumul Arbofolia – Parc National des Barres, din Franţa. „Există o relaţie specială cu cei de la Barres, de unde am primit vreo 60 de specii. Ei ne-au şi dat ideea să deschidem parcul pentru circuite turistice“, a adăugat Ion Adam.
10.000 de euro de la francezi
Parcul de la Bazoş şi-a redeschis porţile larg pentru public în 2012, după ce Asociaţia Culturală Kratima din Timişoara a beneficiat de un proiect de la Ambasada Franţei, în materie de prezervare a patrimoniului peisagistic. Francezii au contribuit cu 10.000 de euro: s-a curăţat parcul, s-au ales circuite de vizitare, s-au amenajat alei şi s-au montat plăcuţe pentru identificarea principalelor specii protejate. A fost montată şi o hartă a parcului, alături de informaţii despre locaţie. S-a refăcut complet intrarea în parc şi s-au pus indicatoare rutiere în Remetea Mare către Bazoş.
La deschiderea parcului pentru public a participat şi Christophe Felder, director al Arboretului francez Arbofolia. „Sunt fericit să asist la renaşterea parcului de la Bazoş. E important să se deschidă pentru public, pentru că ajută la educaţia privind mediul înconjurător. În plus, rămâne şi un centru de observare a speciilor“, avea să spună Felder, în 2012. Şi iată că ideea francezilor a fost foarte bună. Încet, parcul a început să fie vizitat de timişoreni. La început, mai timid, apoi, din ce în ce mai mulţi au dorit să iasă la o plimbare prin frumosul parc, mai cu seamă că nu este departe de oraş.
Interzis la mici în parc
Turnul de apă este singurul stabiliment rămas în picioare din domeniul castelului grofului Ambrózy. Acesta a servit până nu de mult pe post de casă de oaspeţi. De scurtă vreme, uşile turnului au fost deschise, iar planurile sunt mari.
„Fostul turn de apă al castelului are parter şi două niveluri. La ultimul etaj a fost bazinul de apă. ICAS-ul a folosit turnul pe post de camere pentru cei care doreau să studieze flora din parc, dar s-a tot degradat, nu mai e locuibil. Este şi foarte frig, pentru că a fost construit din piatră. Avem un muzeu cinegetic, dar în lipa spaţiului, la ora actuală, este dus la Simeria, în judeţul Hunedoara. Vrem să renovăm turnul şi să mutăm muzeul acolo“, a spus Nicolae Cadar, cercetător ştiinţific la ICAS.
Hoteluri şi restaurante în zonă
În parc nu există amenajări pentru picnic, dar odihna pe iarbă, în poieni, asociată cu plimbările pe alei oferă condiţiile unei recreeri eficiente pentru o zi. Este evident că în parc focul deschis este interzis. Ca atare, şi prepararea micilor. Însă au început să apară în zonă restaurante şi pensiuni. Iniţial, lângă parc a fost o mică braserie, care a fost dărâmată, iar în locul ei s-a construit un veritabil castel, care găzduieşte hotel-restaurantul Stejarul, care oferă şi 40 de locuri de cazare.
„Am construit acest hotel de la zero. L-am construit pentru ca lumea care vine să se bucure de acest parc prea puţin valorificat. Se spune că e cel mai curat aer din judeţul Timiş. Restaurantul este cu specific vânătoresc, avem două terase. Sâmbătă şi duminică nu se poate mânca decât cu rezervare, aşa multă lume vine. În 2014, pe faţada hotelului am pus un mesaj frumos, cu o mică poveste despre parc. Vin foarte mulţi să se cazeze, dar majoritatea sunt de la companii şi vin aici în team-buildinguri. Chiar dacă e prea puţin promovat, lumea vine, mai ales în weekend, în zilele călduroase e coadă de maşini până la intrarea în Bazoş, se întinde pe doi kilometri. Din ce am vorbit şi cu pădurarul, nu sunt probleme, oamenii lasă curat în urma lor“, a declarat Liviu Ghenciu, administratorul hotelului Stejarul.
Pe partea cealaltă a parcului se construieşte o altă pensiune. La patru kilometri distanţă, la Bucovăţ, s-a deschis Pensiunea Celia (14 locuri), iar pe drumul dintre Remetea Mare şi Bazoşu Nou, la şapte kilometri, se află Pensiunea Zetas (34 de locuri). Tot în zona parcului se mai află un restaurant şi o altă pensiune în curs de amenajare.
Proiect transfrontalier România-Ungaria pentru Bazoş
Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului în Timiş intenţionează să deruleze mai multe proiecte în parcul de la Bazoş. O primă discuţie a avut loc cu reprezentanţii Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice, pentru a colabora la scrierea unui proiect transfrontalier România-Ungaria, un proiect care ar putea aduce îmbunătăţiri şi amenajări în actualul parc.
„Am încercat să aflăm dacă cei de la Institut sunt de acord să intre într-un asemenea proiect, iar răspunsul a fost afirmativ. Ei ar fi interesaţi să îmbunătăţească situaţia, de la împrejmuire până la amenajarea unor foişoare, a unui punct info pentru turişti şi la dotarea cu utilaje pentru întreţinerea parcului. Ne-am bucura să obţinem fonduri. Parcul este de mult în vizorul nostru. De un an şi ceva ne gândim cum să dezvoltăm activitatea de acolo. Este aproape de Timişoara, aşa că ne-am gândit şi la o pistă de biciclete între Timişoara şi Bazoş. Acest parc are un mare potenţial turistic“, a spus Delia Barbu.
Reprezentantul Asociaţiei, care se află sub aripa Consiliului Judeţean Timiş, susţine că proiectul transfrontalier ar putea aduce între 400.000 şi 1,5 milioane de euro. „Ungurii vor să reabiliteze un castel la ei, iar noi ne-am gândit la Bazoş“, a completat Delia Barbu.
Se încarcă comentariile...
