FOTO Sanctuarul unde oamenii se închinau zeilor va fi pus pe harta turistică. Templul era folosit şi drept calendar solar, în urmă cu 6.000 de ani
0
Sanctuarul de la Parţa va deveni obiectiv turistic. Consiliul Judeţean Timiş realizează un punct muzeal în localitate.
GALERIE FOTO
Consiliul Judeţean va pune un nou punct important pe harta turistică a Timişului. Este vorba despre valorificarea sitului arheologic de la Parţa (aflat la 18 kilometri de Timişoara). Este prevăzută crearea unui punct muzeal în localitate. Pentru acesta, CJT a aprobat recent Studiul de fezabilitate. Finanţarea este asigurată printr-un proiect transfrontalier de peste 660.000 euro, în cadrul Programului Interreg România-Republica Serbia 2014 - 2020.
„Suntem în linie dreaptă cu un nou proiect menit a dezvolta turismul în judeţul nostru. Profităm din plin de fondurile europene şi investim bani pe toate domeniile importante ale comunităţii noastre. Acum vorbim de turism, un sector ignorat până de curând, dar cu potenţial enorm. Avem ce oferi turiştilor, dar multe dintre aceste obiective trebuie să le punem la punct”, a spus Călin Dobra, preşedintele CJ Timiş.
Sanctuarul Neolitic de la Parţa, vechi de 6.000 de ani, se află într-o încăpere de la parterul Castelului Huniade începând din 1983. Artefactul restaurat din lut şi nuiele, va ajunge înapoi la Parţa, în muzeul care se va construi acolo.
Ce este sanctuarul neolitic
Sanctuarul a fost descoperit în anul 1981 cu ocazia săpăturilor arheologice din apropierea Parţei. Decizia de a transfera (şi a monta aproape la scară) sanctuarul într-o încăpere a muzeului i-a aparţinut regretatului arheolog Florin Medeleţ.
Sanctuarul de la Parţa avea o formă rectangulară, cu o lungime de 11 metri şi o lăţime de şase metri. El prezintă două compartimente distincte: camera altarului, şi camera unde se aduceau ofrandele. În altar sunt două statui lipite, o zeitate feminină şi un taur, simboluri ale fecundităţii şi fertilităţii pentru cultura vremii.
Încă din secolul XIX-lea au început să fie colectate obiectele de acolo
Ofarandele erau ţinute în vasele descoperite în sanctuar. Într-un vas au fost găsite mai multe oase (de caprine sau oi), în alt vas s-au descoperit seminţe (cereale) carbonizate. În celelate vase se crede că erau ţinute fie miere, fie un fel de băutură alcoolică.
“Sanctuarul face parte dintr-un sit arheologic deosebit de amplu. Sunt şapte niveluri de locuire, cam din toate epocile. Locaţia era în aproipierea râului Timiş, care în decursul mileniilor a intrat în sit, a început să rupă din casele din apropierea râului, obiectele au ajuns în apă. Încă din secolul XIX-lea au început să fie colectate obiectele de acolo. Apoi încep săpăturile arheologice. Sunt sondaje în anii 30, în anii 50, până se ajunge ajunge la o săpătură sistematică, făcută de profesorul Lazarovici în anii 70 şi 80. Sanctuarul a fost descoperit întâmplător. Şansa face că oamenii au considerat că merită adus în muzeu. Bucăţile recuperate sunt în muzeu şi se reface într-o încăpere”, a povestit muzograful Dan Ciobotariu, pentru “Adevărul”.
Templul era folosit şi drept calendar solar
Sanctuarul de la Parţa era mai mult decât un simplu loc de cult. Templul era folosit şi drept calendar solar pentru populaţie. Pe peretele vestic există un orificiu care lasă să se pătrundă soarele în interior, pe capul de taur, o singură dată pe an, la echinocţiu, marcând probabil, începutul şi sfârşitul anului agricol. Tot pe peretele vestic sunt amplasate o cuvă din lut şi o râşniţă din piatră, ambele folosite la ritual, probabil primăvara, când se însemânţa ogorul. Dorinţa omului neolitic era de a feritiliza sămânţa ce urma să fie pusă în brazdă.
“Sunt descoperiri ale unei comunităţi foarte dinamice din neolitic. Undeva pe la 5500 î.e.n. Erau purtătorii culturii neolitice, nu există încă o atribuire etnică sau rasială. Numai sanctuarul are trei faze. Sunt mai multe construţii cu valoare spirituală. Sunt foarte multe obiecte găsite înauntru. E unul din siturile esenţiale ale României, merită pusă în valoare”, a mai afirmat Ciobotariu.
Muzeografii spun că locuitorii zonei făceau parte din rasa mediteranoizilor, aveau maxim 1,70 metri şi nu se deosebeau deloc de oamenii de acum.
Muzeul Banatului contracta proiectarea şi execuţia punctului muzeal de la Parţa
Proiectul european se desfăşoară în parteneriat cu Muzeul Naţional al Banatului şi Primăria Novi Knezevac din Serbia.
Consiliul Judeţean, în calitate de lider, va realiza o pagină web privind proiectul, cât şi materiale informative şi de promovare. De asemenea, instituţia va organiza conferinţe tematice. Muzeul Naţional al Banatului va contracta proiectarea şi execuţia punctului muzeal de la Parţa. În timp ce municipalitatea din Novi Knezevac va realiza materialele promoţionale pentru partea sârbă, o monografie a siturilor arheologice din zona transfrontalieră, precum şi o serie de conferinţe în Serbia. În plus, aceştia vor contracta serviciile de întocmire a documentaţiilor tehnice privind reabilitarea sitului arheologic de la Majdan (Serbia), precum şi lucrările de reconstrucţie a fundaţiei bisericii de secol 13.
Noile puncte de interes arheologic vor fi incluse într-un produs turistic transfrontalier care va include şi o hartă cu trasee ciclistice, produs ce va fi promovat la târguri şi către agenţiile de turism.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
