FOTO Satul depopulat de “Sistematizarea” lui Ceauşescu, trăieşte în sufletele nădăşenilor

“Sistematizarea” lui Nicolae Ceauşescu, începută în 1974, a mutat ţăranii la oraş şi a lăsat satele să moară. Este şi cazul satului Nadăş din judeţul Timiş

În perioada comunismului, dictatorul Ceauşescu avusese un plan conform căruia o mulţime de sate din România trebuiau distruse, pentru ca oamenii de acolo să se mute la oraş şi să lucreze în marile uzine. Planul a avut reuşită: o serie de sate din toată ţara au fost făcute una cu pământul. Cea mai importantă măsură luată în cadrul „Sistematizării”– aşa cum s-a numit proiectul – a fost distrugerea agriculturii. Traiul devenise astfel imposibil. 
 

Pentru familiile din satele care ţineau încă piept cu succes planului comunist, Ceauşescu avea pregătite câteva lovituri finale: drumurile au fost lăsate să se distrugă, şcolile s-au închis, doctorii au fost mutaţi şi aşa mai departe... 

Dacă se întâmpla ca oamenii să mai reziste în satele lor în ciuda măsurilor drastice, Ceauşescu le aplica lovitura finală: întreruperea curentului. Odată oamenii mutaţi, satele erau declarate „depopulate” şi mai existau doar în arhivele de registre.

La fel s-a întâmplat şi în satul Nadăş din judeţul Timiş, aflat la 40 de km de Timişoara  (la 16 kilometri de Recaş), într-o zonă deluroasă de toată frumuseţea.. O singură familie a mai rămas aici după anii 1960. În 1992 a fost declarat oficial sat depopulat.

Primele documente despre Nadăş

Nadăşul are o vechime de cel puţin 750 de ani. El a fost pentru prima dată menţionat documentar în documente maghiare din secolul XIII, mai precis în diplome de proprietate din anii 1247 şi1256. Atunci se numea Nadasd şi aparţinea de Cenad.

Prima atestare sigură a localităţii este facută de Conscripţia din anul 1717 când este amintită sub numele de Duboki Nadush şi aparţinea de Districtul de Lipova.Satul avea la acea dată numai 11 case.

În anul 1761, pe harta oficială habzburgică este menţionată localitatea sub numele de Dubski Nadosh. Prima atestare a şcolii din Nadăş este in anul 1776 ceea ce dovedeşte că localitatea avea la acea dată o dezvoltare remarcabilă. Până în 1804 în sat locuiau numai români şi şârbi, dar din anul acela în localitate sunt aduşi colonişti maghiari din zona Szegedului. 

În anii următori aceştia au construit o capelă catolică. Documentele istorice mărturisesc că în 1828 este ridicată prima biserică ortodoxă ce a fost construită din lemn. 

Nadăşu după Marea Unire

În 1921 Nadăşul a făcut parte din Judeţul Timiş-Torontal, Plasa Recaş şi aparţinea de comuna Herneacova. În anul 1956 face parte din regiunea Timişoara, Raionul Timişoara şi aparţinea de comuna Recaş. Din 1972 face parte din Judeţul Timiş şi aparţine de comuna Recaş, situaţie în care se află şi în prezent. În localitate a existat şi o casă parohială construită în anul 1870 şi unde au locuit preoţii care au slujit în biserica din Nadăş.

Biserica ortodoxă actuală a fost construită în anul 1898 când a fost demolată vechea biserică de lemn. Noul edificiu religios a fost construit din cărămidă de către antreprenorul Gheorghe Heger. Biserica respecta caracteristicile stilului baroc vienez, larg răspândit în această parte a ţării. Turnul a fost construit din cărămidă si acoperit cu tablă iar bolta semicilindrica tot din cărămidă. Nu a fost pictată ci numai zugravită.

Iconostasul a fost din zid, nu a fost sculptat, iar pardoseala bisericii era din cărămidă. Biserica a fost antesfinţită de către protopopul Victor Faur în anul 1962 şi a avut hramul Sfântului Gheorghe.

De-a lungul timpului biserica a fost restaurată, prin strădania preoţilor parohi în mai multe rânduri. Renovări au avut loc în anii: 1926, 1961 şi 1967. Spre sfârşitul anilor 80 pe fondul depopulării satului, biserica este demolată parţial. În 1992 satul a fost declarat sat depopulat.

Ruga din satul părăsit

În ultimii ani se observă o reaprindere a interesului faţă de această frumoasă zonă din partea fiilor satului care locuiesc în prezent în localităţile limtrofe Timişoarei. Începând cu anul 2003 la iniţiativa soţilor familiei Hoară s-au organizat, în fiecare an, în Duminica a doua dupa Rusalii( Duminica Tuturor Sfinţilor Români) întâlniri ale fiilor satului Nadăş.

La prima rugă, în bătătura casei lor s-au adunat 40 de persoane, însă numărul prietenilor a tot crescut în fiecare an. Acum, în curtea bisericii ruinate, se adună aproximativ 1.000 de persoane de oameni.  

Soţii Mircea şi Lenuţa Hoară au restaurat vechea locuinţă pentru a avea o casă de vacanţă, unde se duc ori de câte ori doreau să scape de oraş.  

Terenuri la preţuri de nimic

Satul Nadăş a intrat deja în atenţia celor care vor să cumpere foarte ieftin un teren pentru a-şi construi o casă de vacanţă. A răsărit deja o pensiune modernă, iar drumul a fost deschis. „În 2004 eram singuri. Acum din ce în ce mai mulţi vor să cumpere plaţ (teren – n.r.) aici. Era un sentiment foarte fain, era tot satul al meu. Acum încercăm să revitalizăm localitatea”, a spus Lenuţa Hoară. 

Dacă plouă, în Nadăş se poate ajunge doar cu tractorul, pentru că asfaltul se termină cu trei kilometri înainte de intrarea în sat. Cum ajungi în localitate, te întâmpină ruina fostei biserici catolice. În vale se văd doar câteva case, semn al renaşterii. Pe deal, o altă ruină, a bisericii ortodoxe, din care au rămas doar pereţii. Aici se desfăşoară ruga. 

Nadăşul de pe Facebook

Nadăş continuă să existe şi în mediul virtual. Localitatea nu se mai află pe hartă, dar are o pagină pe Facebook. Iniţaiatorul ei este Timea Laslavic, a cărei bunici şi tată s-au născut la Nadăş.

“Am făcut pagina asta în memoria bunicii mele, care atât cât a trăit a tot vorbit despre vremurile frumoase de la Nadăş. Eu cred că au fost nişte vremuri foarte grele acolo, şi totuşi, cei care au plecat îşi mai aduc aminte şi astăzi cu drag de viaţa de la Nadăş. M-am gândit să scanez fotografii vechi realizate acolo, ca să arăt cum era viaţa, câţi oameni au trăit acolo, vreau să adun comunitatea în jurul acestei pagini. Sigur că aştept fotografii şi de la alţii. O să fie un album online, la care se poate uita oricine, oricând, indiferent că e nădăşean sau nu. Îmi face o mare plăcere să am grijă de această pagină”, a declarat Timea Laslavic.

Citiţi şi:

REPORTAJ Satul Lindenfeld, care nu mai are locuitori din 1998, renaşte din propria-i cenuşă GALERIE FOTO

Rugă în satul care nu există pe hartă