FOTO Viaţa la ţară, revigorată: cum a fost transformată o şură seculară într-o clădire citadină
0Meşterul olar Ioan Briţă s-a stabilit în satul timişean Dumbrava, unde a renovat complet o veche gospodărie rămasă în paragină. În şură, a deschis un spaţiu modern de evenimente, dar se ocupă şi de un atelier de olărit, prepară mâncăruri tradiţionale şi, în curte, construieşte spaţii de joacă pentru copii.
În urmă cu un an, meşterul olar Ioan Briţă s-a mutat în satul timişean Dumbrava. A cumpărat aici o gospodărie, care avea, cum adesea se întâmplă la ţară, şi o şură din scânduri. Era o clădire veche de peste un secol, aşa că Ioan Briţă a chibzuit: să dărâme şura sau s-o păstreze? A hotărât să o renoveze şi să-i dea un nou scop, mai nobil decât tradiţionalul depozit pentru utilaje şi ustensile aruncate la întâmplare, pe care nici nu le folosea prea des. Aşa că şura olarului a devenit un spaţiu primitor pentru oaspeţi, perfect organizată pentru evenimente culturale şi ceremonii. Amplasată la marginea unui pârâu, construcţia este acum una modernă, cu influenţe din stilurile rustic şi industrial.
„Când am venit să văd casa aceasta veche, era o semisălbăticie aici. Proprietarii muriseră de câţiva ani, iar locul începuse să se degradeze. Am rămas însă fascinat de localizare, de faptul că trece pârâul prin curte. M-am dus acasă, am vorbit cu soţia şi cu soacra, le-am povestit ce loc frumos am descoperit. Aşa că am luat legătura cu moştenitorii şi-am cumpărat proprietarea. Apoi am început să facem curăţenie. Aproape tot anul trecut numai asta am făcut! Şura, deşi era o paragină, m-a captivat. Când am intrat prima dată în ea, de lângă mine a fugit o vulpe. Dar mai existau nişte anexe, se părădeau şi ele şi a trebuit să dărâmăm o parte din ele“, povesteşte olarul Ioan Briţă.
CUM SE TRANSFORMĂ O RUINĂ ÎNTR-O CLĂDIRE CITADINĂ
Cu puţină imaginaţie şi multă voinţă şi muncă, olarul spune că se pot face minuni. Aceasta a fost reţeta pentru restaurarea şurii din bătătura noii sale case. Ioan Briţă n-a avut nevoie de proiecte arhitecturale complexe. A ştiut precis ce vrea şi, dintr-o banală şură, a făcut ceva cu adevărat spectaculos. Din bătrâna construcţie a mai rămas doar structura – grinzile.
„A trebuit să umblăm un pic la structura acoperişului. Şura era acoperită şi cu ţiglă, şi cu azbociment, şi cu tablă. Au pus pe ea ce-au apucat. Am dat totul jos, am pus ţiglă nouă şi am schimbat tot lemnul afectat. În rest, am vrut să păstrăm cât putem de mult din structura ei, toţi stâlpii sunt originali. Zidurile sunt din scânduri noi, pentru că era îmbrăcată doar sumar, având în vedere că a fost o şură pentru paie. Erau trase nişte scânduri şi cam atât.“
RELAXARE ŞI DELICII CULINARE
Şura de la Dumbrava poate fi folosită atât ca spaţiu pentru evenimente corporate sau de familie, cât şi ca băcănie ori cafenea, mai ales că meşterul olar Ioan Briţă deţine şi o bucătărie mobilă. Prepară langoşi tradiţionali şi merge la tot felul de târguri şi festi-valuri de profil. Curtea gospodăriei este, de asemenea, o veritabilă bucurie pentru cei mici, în ciuda faptului că amenajarea ei nu este încă definitivată.
„Am zis să dăm şurii mai multe întrebuinţări. Ideea de bază era să facem un spaţiu de evenimente. De orice fel: atât private, cât şi organizate de noi. Ne putem ocupa şi de alimente, pentru că avem deja bucătăria mobilă, unde facem langoşi tradiţionali. Tot terenul din jur va fi amenajat pentru copii. Am început să aranjăm deja traseul de căţărat, de echilibru, avem nişte butuci pentru diferite jocuri, mai facem nişte leagăne. În zona pârâului vom pune şi o tiroliană. Pas cu pas, o să tot adăugăm elemente. În principiu, vrem să atragem familiile, să vină într-un loc în natură, la relaxare“, spune olarul.
La şură pot fi achiziţionate toate produsele realizate în gospodăria meşterului. Iar familia Briţă este cu adevărat activă. „Eu fac pălincă, coniac şi un bitter digestiv. Soţia mea, Caro, face pâine de casă, prăjituri tradiţionale şi moderne, ciocolată de casă şi turtă dulce. Fiica mea este şi ea pasionată de cofetărie şi ajută cât poate“, precizează Ioan Briţă.
UN MONUMENT DE NERATAT: VECHEA BISERICĂ REFORMATĂ
Una din cele mai cunoscute atracţii ale comunei Dumbrava – şi ale judeţului Timiş, de altfel – este biserica reformată calvină, a cărei construcţie a început în anul 1898, după planurile renumitului arhitect maghiar Ignác Alpár. Biserica a fost însă grav afectată de furtuna care a lovit, în 2017, vestul României: turnul s-a prăbuşit, iar o mare parte din acoperiş a fost distrusă. Lăcaşul de cult a fost restaurat în totalitate – cele mai multe fonduri au venit de la Guvernul Ungariei, însă au contribuit şi fundaţii maghiare şi româneşti.
Activităţi creative pentru copii, sub îndrumarea „Lutelierului“
Meşterul Ioan Briţă este şi iniţiatorul proiectului „Lutelier“, unde confecţionează obiecte-unicat din ceramică, pentru copii. „A fost un început foarte greu, dar ne-am tot dezvoltat. Acum avem două cuptoare, unul de 100 de litri şi unul de 400 de litri, care au un control foarte bun al temperaturii şi ne permit să lucrăm cu o gamă largă de glazuri, care au nevoie de o temperatură foarte bine controlată. Folosim energia verde: avem două panouri solare care ne furnizează cantitatea necesară de apă caldă şi mai avem 21 de panouri fotovoltaice care ne asigură consumul de curent electric monofazic“, spune Ioan Briţă, care a putut dezvolta proiectul în urma unei finanţări europene de aproape 200.000 de euro.
În atelierul său de la Dumbrava sunt aşteptaţi copiii pentru diverse activităţi creative, distractive şi pline de satisfacţii. „Sunt doar 80 de kilometri din Timişoara, pe autostradă. Dar nu suntem departe nici de Lugoj sau de Arad. Grupurile de copii vin cu autocarele, mai ales în cadrul «Şcolii Altfel», dar şi în preajma diverselor sărbători, când au vacanţă.
VĂ MAI RECOMANDĂM:
Meşterul olar care şi-a transformat pasiunea într-o afacere de succes: „Toată povestea a pornit de la soacra mea“
FOTO Plantaţie de trandafiri pentru dulceaţă şi sirop, într-un decor de vis. Secretele unei afaceri cu miros deosebit
FOTO Povestea lavandei de la Margina. Bătrânii puneau grâu, rapiţă, porumb, sfeclă, dar tinerii au preferat să cultive flori
Se încarcă comentariile...
