„Gipsy brewer", berarii care bat la uşile fabricilor de bere, cu reţetele lor în buzunare. Bereta TM: Cea mai bună bere artizanală din România
0
Bereta TM a fost declarată de site-ul www.ratebeer.com cea mai bună bere artizanală din România. Reţeta berii pleacă de la Timişoara.
Mii de fabrici de bere artizanală se găsesc în ţările europene occidentale... La noi, microberăriile se pot număra pe degete. Avem totuşi şi altceva în afară de marile branduri de bere promovate la televizor. Avem şi câţiva berari de casă de succes. Timişoreanul Adrian Biebel face parte dintr-o categorie rarisimă a celor experimentează şi inventează reţete noi de bere. Gustul berii l-a făcut unul dintre cei mai de succes berari de casă din România. Şi asta pentru că „Juicebag” de la Bereta TM, de care se ocupă alături de Silviu Burta, a fost declarată de site-ul www.ratebeer.com (un site internaţional unde se dau note berilor) cea mai bună bere din România.
„La mine a fost destul de simplu. Niciodată nu mi-au plăcut berile industriale. Tot timpul am căutat alternative. Beam bere artizanală germană. În timp, am ajuns să dau de informaţii. Am vrut să avem constant acces la ce ne place. Acum doi-trei ani, în România era greu de găsit berea artizanală făcută din ingrediente super bune. Am învăţat care sunt tipurile de hamei, tipurile de malţ şi am început să ne jucăm cu ele”, începe povestea Adrian Biebel.
Prima bere a ieşit amară ca „dracu”
Totul a început cu realizarea de bere într-o oală de zece litri, în bucutăria proprie. Prima reţetă a făcut-o cu multă inspiraţie de pe internet.
„Pentru că acasă nu aveam oale atât de mari, am împrumutat una, să putem face bere. Dacă vrei să faci acasă bere, cel mai bine este să cauţi pe Google. Sunt magazine în care găseşti chiar kit-uri de bere. Ingrediente găseşti. Prima noastră reţetă am făcut-o cu extract de malţ, pentru că în oala de zece litri nu încăpeau foarte multe grâne, am folosit extract de malţ. Practic e zahăr. L-am fiert, pentru a scăpa de impurităţi, l-am răcit, să poţi activa drojdia la temperatura bună, l-am lăsat la fermentat, sună atât de simplu. Drojdia îşi face treaba în cinci-şase zile, apoi se lasă la maturat cam o săptămână. O mai lăsam în sticlă pentru carbonatare naturală, cam două săptămâni. Prima bere a ieşit amară ca dracu, dar era aromată”, a spus Adrian „Bereta”.
Din bucătărie, în garaj
De primele sticle de bere „home made” realizate de Adrian şi Silviu s-au putut bucura din plin prietenii. Din bucătărie, Adrian Biebel s-a mutat cu microberăria într-un garaj, de la 10 litri la 30 de litri.
„În garaj am tot experiementat. De-a lungul timpului, de când facem noi bere, nu am repetat niciodată aceaşi reţetă exact şi am inventat peste 80. În garaj am făcut cam 60 de şarje de câte 30 de litri. Dar în garaj încă experimentăm”, a adăugat Adrian.
Bereta TM s-a născut în anul 2014. „Eu şi Silviu, cu care am început treaba asta, pe parcurs au mai venit Sorin şi Bogdan, ne-am cunoscut la airsoft, un joc în care foloseşte replici ale armelor cu biluţe de plastic. Silviu repară în timpul liber replici de airsoft. De aici Bereta. E un simbol de agresivitate îna bordare. Nu o să fim niciodată cuminţi în momentul în care facem o bere. Tot timpul o ducem la limită”, a explicat Adrian.
Se duc cu reţeta la Bucureşti
Revenind la reţete, Bereta TM foloseşte clasicul malţ, hamei, grâu, ovăz, drojdie şi apă, dar au avut şi combinaţii cu diferite fructe. Au făcut bere cu pere, au avut o bere cu nectarine. „În afară de fruncte am mai folosit lactoză, pentru corpul berii, vanilie, scorţişoară, ardei, chili, habanero, cardamon”, a adăugat timişoreanul.
Berarii timişoreni au cerut ajutor de la microfabrică de bere. Aşa au ajuns la Ground Zero din Bucureşti, care, folosind reţeta, scoate produsul cerut.
„Ground Zero a fost prima fabrică de acest gen: alternativ dar modern. Ne-am cunoscut cu ei, ne-am împrietenit repede. I-am întrebat dacă putem face bere la ei. Şi ei sunt deschişi la minte, au chef de experimentat constant. Berarul lor e un tip foarte de treabă. Băieţii de acolo fac totul manual, nu e nimic mecanizat, fiecare sticlă trece prin mână. Pot să producă o mie e sticle la o şarjă”, a mai declarat berarul.
Ceea ce fac ei se numeşte în lume „gipsy brewer”. Adică băieţii care se plimbă din berărie în berărie cu reţetele. De altfel, cei de la Berata TM au început o colaborare şi cu un „gipsy brewer” din Bicaz, cu care au pus la cale o bere neagră de 11,5 la sută alcool.
În jur de 3.000 de sticle pe lună
Procesul este simplu. Atunci când cei de la Bereta TM se duc cu reţeta, cei de la Ground Zero îşi întrerup
procesul lor de producţie.
„Ne dedică o zi, de cele mai multe ori în week-end, când eu sau Silviu ajungem în Bucureşti. Şi facem berea împreună. Ei ne vând nouă produsul finit. Apoi avem noi grijă de ea, pentru distribuţie. Avem o singură şarjă pe lună, cam o mie de litri. Asta înseamnă în jur de 3.000 de sticle”, a mai declarat Adrian.
Bereta TM, berea artizanală după reţeta timişorenilor, se distribuie în câteva locaţii din Cluj-Napoca, Iaşi şi Bucureşti, iar în Timişoara sunt cinci locuri unde se poate cumpăra: Viniloteca, Biblioteca, Reciproc, Misto şi pizzeria La Rochete. Preţurile la bar sunt între 12 şi 30 de lei.
Citeşte şi:
Povestea unei beri de casă din Munţii Banatului. Reţetă dintr-o abaţie din Belgia, cum se făcea în anii 1800
Se încarcă comentariile...
