„Influencer“ din Sănătate, băgat la puşcărie. A făcut afaceri de milioane de lei cu spitalele, prin interpuşi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Fostul şef al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Timiş, Cristian Careba FOTO pressalert.ro
Fostul şef al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Timiş, Cristian Careba FOTO pressalert.ro

Fostul şef al Casei de Asigurări de Sănătate Timiş Cristian Careba, care a mai lucrat la Direcţia de Sănătate Publică, Protecţia Consumatorului, dar şi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare într-un dosar trimis în judecată de DNA. „Adevărul“ a studiat motivarea condamnării lui Careba.

Achitat definitiv într-un dosar în care a fost trimis în judecată pentru conflict de interese, complicitate la înşelăciune şi spălare de bani, fostul şef al Casei de Asigurări de Sănătate Timiş, Cristian Careba, a fost condamnat la începutul lunii iulie la patru ani de închisoare într-un al doilea dosar, trimis în judecată de DNA. Careba a fost condamnat de Curtea de Apel Timişoara la închisoare cu executare după ce, în primă instanţă, a fost achitat.

Faptele

În dosarul în care a fost condamnat la închisoare, Careba a fost acuzat de DNA că „în perioada 22.02.2007 – 26.06.2014, în scopul obţinerii pentru sine sume de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, utilizând, în unele cazuri, şi informaţii dobândite în virtutea funcţiilor, atribuţiilor şi însărcinărilor deţinute, a efectuat, prin intermediul societăţilor comerciale Scrif Net S.R.L. şi New Apllication S.R.L., pe care le-a înfiinţat prin persoane interpuse şi le-a administrat în fapt, un număr de 4.101 de operaţiuni financiare ca acte de comerţ, în valoare totală de 9.991.946 de lei (constând în prestări de servicii de consultanţă medicală, servicii de întreţinere şi reparaţii calculatoare, imprimante şi telefonie, precum şi furnizarea de echipamente informatice, imprimante, consumabile imprimante, produse de birotică şi papetărie către operatori economici privaţi, dar mai ales către instituţii publice), incompatibile” cu funcţiile deţinute în cadrul DSP, CJAS, CNAS sau Protecţia Consumatorului.

„Ar fi mai complicat să apară numele său”

Controlarea firmelor Scrif Net şi New Apllication de către Careba, prin interpuşi, a fost dovedită de mărturiile oamenilor „de paie” pe care Cristian Careba i-a folosit. Spre exemplu, martora T.S.I.L., asociat unic şi administrator al S.C. Scrif Net S.R.L.  în perioada 15.11.2006 – 21.02.2007  a depus mărturie în care a arătat că „în cursul anului 2006, inculpatul Careba Cristian, prieten de familie al părinţilor ei, i-a făcut cunoscut faptul că dorea să înfiinţeze o societate comercială care să activeze în domeniul IT”. Pentru aceasta, a rugat-o să înfiinţeze societatea pe numele ei, motivat de faptul că ar fi,,mai complicat” să apară numele său. Martora a mai declarat că fostul şef al CJAS i-a promis că „de îndată ce va fi posibil, societatea va fi preluată de către el”.

Martora a mai declarat că la scurt timp, Careba i-a transmis că a rezolvat problema omului care să preia scriptic firma. Astfel, noul proprietar şi administrator al firmei controlate din umbră de Careba a devenit vărul acestuia. În instanţă, vărul lui Careba a declarat că „a fost rugat de către vărul său, inculpatul Careba Cristian, să accepte funcţia de administrator al S.C. Scrif Net S.R.L., societate deja înfiinţată la acel moment”. Martorul a mai declarat că „a acceptat propunerea sub condiţia de a nu se implica în activitatea comercială a societăţii”, semnând doar unele documente referitoare la relaţia cu banca.

Racolată de la Spitalul Judeţean

O altă martoră, şef de serviciu în cadrul Spitalului Judeţean Timişoara, a declarat că a fost angajată formal în funcţia de director al firmei controlate de Careba. Martora a declarat că la scurt timp după ce a fost angajată la Spitalul Judeţean a întâmpinat o problemă tehnică legată de raportarea datelor medicale, în formă criptată, prin sistemul DRG. La sfatul subordonaţilor săi l-a contactat pe Careba, care lucra la DSP şi era responsabil cu raportările, pentru a o ajuta.

Martora a mai declarat că după acel episod a apelat în mai multe rânduri la Careba pentru rezolvarea unor probleme similare, iar la scurt timp „a fost rugată de către inculpat să sprijine anumite unităţi spitaliceşti din judeţ cu consiliere asupra codificării diagnosticelor şi procedurilor medicale ce trebuiau transmise în formă criptată”. Ea a mai declarat că „dorind să-i mulţumească inculpatului pentru ajutorul acordat şi, de asemenea, să-şi ajute colegii din judeţ, a acceptat să se deplaseze la mai multe unităţi medicale pe care Careba Cristian i le-a indicat ca având probleme de codificare în DRG şi de raportare a datelor”.

În mărturia sa, angajata Spitalului Judeţean a mai arătat că după mai multe deplasări în judeţ, făcute cu maşina personală şi pe banii săi, i-a spus lui Careba că nu mai poate ajuta spitalele, „ocazie cu care acesta i-a promis că o va angaja la o firmă de-a sa, denumită S.C. Scrif Net S.R.L. şi că îi va plăti aceste servicii, inclusiv costul deplasărilor, fără însă a-i preciza o sumă anume”.

Martora a mai arătat că „a acceptat propunerea inculpatului şi a continuat pentru încă o lună sau două să ofere consiliere unităţilor medicale indicate de acesta, timp în care Careba Cristian i-a promis de mai multe ori că o va angaja, fără însă a-i achita costul carburantului, ori fără să semneze vreun document de angajare”.

Achitat în primă instanţă

În primă instanţă, dosarul în care Careba a fost trimis în judecată de DNA s-a judecat la Tribunalul Timiş. Aici, Careba a fost achitat pe linie. Judecătorul a arătat că „inculpatul îşi exercita funcţia publică în domeniul medical, iar relaţiile contractuale dintre societăţi şi unităţile spitaliceşti s-au desfăşurat prin prisma unor activităţi de prestări de servicii aparţinând domeniului informatic, şi nu în domeniul medical nefiind detaliată şi nici probată în rechizitoriu condiţia esenţială pentru existenţa infracţiunii, aceea că la încheierea operaţiunilor sau tranzacţiilor financiare realizate în domeniul informatic să fi fost utilizate de către inculpat informaţii obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării”.

„Simpla efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, nu determină prin ea însăşi existenta elementului material al infracţiunii, efectuarea de operaţiuni financiare dobândind relevanta penală si putând constitui elementul material al infracţiunii doar daca sunt săvârşite în scopul expres determinat de legiuitor, acela al obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase cu caracter necuvenit”, se arată în sentinţa de achitare de la Tribunalul Timiş.

„Din nicio probă a dosarului nu rezultă că inculpatul, urmare a înfiinţării societăţii ar fi putut să obţină pentru sine sau pentru altul bani, bunuri sau foloase necuvenite sau că ar fi urmărit să obţină astfel de foloase, folosindu-se de funcţia pe care o avea şi că în acest scop şi-ar fi încălcat cu intenţie interdicţia prevăzută de lege, respectiv aceea de a efectua acte de comerţ. Din interpretarea textului de lege rezultă că doar simpla efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ nu constituie infracţiune, fiind necesar ca operaţiunile respective să fie incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, ca o astfel de incompatibilitate să fie prevăzută de lege şi să fie săvârşită în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”, a mai arătat judecătorul de la Tribunalul Timiş. 

Condamnat cu executare în apel

În urma apelului judecat la Curtea de Apel Timişoara, judecătorii au anulat sentinţa de achitare şi au dispus condamnarea lui Careba la patru ani de închisoare cu executare. „În opinia Curţii activitatea de administrare în fapt a unei societăţi comerciale sau desfăşurarea de acte de comerţ prin intermediul unei societăţi comerciale sau prin interpuşi se circumscrie sferei de «operaţiunii financiare ca acte de comerţ». În consecinţă, Curtea apreciază că inculpatului îi era interzis orice activitate de comerţ desfăşurată în mod organizat. Ori, inculpatul a fost administratorul activ al celor două societăţi, administrate si controlate în fapt de către el, inculpatul exercitând puterea de direcţie şi control asupra celor două societăţi prin interpuşi şi desfăşurând activităţi de comerţ în mod organizat prin interpuşi”, se arată în sentinţa Curţii de Apel Timişoara.

Judecătorii au mai arătat că tocmai din cauza interdicţiei legale, Careba „a ales să conducă şi să desfăşoare activităţi de comerţ din umbră, fără a-şi asuma public calitatea de administrator al celor două societăţi susmenţionate”. „Ca urmare se impune angajarea răspunderii penale a inculpatului pentru infracţiunea de corupţie  asimilată pentru care a fost trimis în judecată”, se mai arată în sentinţa Curţii de Apel Timişoara.

„Pericol deosebit de mare”

Judecătorii au mai arătat că „pericolul social concret a faptei de corupţie comise de inculpatul C.C.C. este unul deosebit de mare, decurgând din împrejurarea că inculpatul a ocupat mai multe funcţii importante în aparatul de stat, fiind chemat să vegheze asupra respectării drepturilor şi intereselor cetăţenilor, iar din aceste funcţii, a desfăşurat activităţi aducătoare de profit în interes propriu prin interpuşi, faptă ce a avut drept consecinţă directă, producerea unei grave vătămări valorilor sociale referitoare la cinstea, onestitatea, probitatea funcţionarului în exercitarea activităţii de serviciu”, au mai arătat judecătorii Curţii de Apel Timişoara.  

Judecătorii care l-au condamnat pe Careba la patru ani de închisoare au mai arătat că „inculpatul s-a folosit de funcţia deţinută pentru a obţine foloase patrimoniale printr-o modalitate indirectă”.

Vă mai recomandăm: 

Mahăr din Sănătate, „turnat” de verişorul pus să mascheze un conflict de interese: „Mi-e ruşine să spun. Capacităţile lui de a percepe viaţa sunt limitate”

Lovitură de teatru în dosarul unui fost director din Casa de Asigurări acuzat că a protejat mafia decontărilor fictive

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite