Timişoara

articolul anterior articolul urmator

Istoria Banatului nu se învaţă în şcoală. „Perioada maghiară dispare, rolul lui Savoya nu este amintit“

100
16 Mar 2016 11:26:50
Autor: Stefan Both
Regiunea Banat Sursa FOTO istoriabanatului.wordpress.com
Regiunea Banat Sursa FOTO istoriabanatului.wordpress.com

Manualele româneşti de istorie au făcut în mod constant foarte puţine referiri la Banat, astfel încât populaţia ţării, dar chiar şi bănăţenii înşişi cunosc prea puţine lucruri din trecutul nostru.

Istoricul bănăţean Mircea Rusnac a făcut o analiză inedită despre modul în care regiunea Banat a fost şi este tratată în manualele de istorie. Această analiză vine în contextul în care se vorbeşte de reducerea orelor de istorie din programa şcolară, istociul susţinând că a fost mereu o tendinţă ca în acest domeniu populaţia să nu fie instruită. Manualele româneşti de istorie au făcut în mod constant foarte puţine referiri la această regiune, astfel încât populaţia ţării, dar chiar şi bănăţenii înşişi, cunosc prea puţine lucruri din trecutul nostru.
 
“În cazul istoriei vechi, erau menţionate unele descoperiri făcute la Herculane sau pe Clisură, fără a fi amintită regiunea în care ele se află. La fel în cazul antichităţii daco-romane, deşi zona noastră era menţionată în izvoare mai mult decât altele, datorită aşezării sale geografice.
 
Este drept, încă nu apăruse denumirea de Banat, dar o localizare mai precisă în acest sens a unor evenimente precum trecerea Dunării de către armata romană în primul război dacic sau bătălia de la Tapae ar fi fost de mai mult folos celor ce doreau  să îşi facă o idee mai clară în privinţa evenimentelor de atunci”, susţine Mircea Rusnac, pe blogul său istoriabanatului.wordpress.com.
 
"Perioada maghiară, dispare aproape complet din manualele şcolare"
 
În perioada migraţiilor, a „mileniului întunecat”, când lipsa izvoarelor documentare este profundă, cu atât mai importante ar fi trebuit să fie cele privitoare la spaţiul dintre Mureş şi Dunăre. 
 
“Numai conducătorul Glad era amintit în manuale, fără a se menţiona că originea sa era, întâmplător, neromânească. Asta pentru că în acele timpuri nu se punea accent în mod special pe originea etnică, ci pe calităţile specifice unui individ, desemnat drept conducător al unei formaţiuni statale. Cazul lui Ahtum este similar.
 
Ce a urmat după Ahtum, în perioada maghiară, dispare aproape complet din manualele şcolare. Nimic despre Sfântul Gerard, care a marcat prin prezenţa sa regiunea, nimic despre prima şcoală apărută pe teritoriul României actuale la Cenad, nimic nici măcar despre mânăstirea Hodoş-Bodrog, cea mai veche aflată în funcţie şi astăzi la nivelul întregii ţări. Conducători importanţi ai Timişoarei, precum Pippo Spano sau Pavel Chinezu, nu există în manuale. Apărarea cetăţii în faţa asediului otoman sub conducerea lui Istvan de Losoncz este omisă. 
 
Numeroasele cetăţi medievale bănăţene, de la Bocşa până la Orşova, de la Caraşova sau Sfântul Ladislau (Coronini) nu sunt pomenite. Era menţionată numai asedierea Timişoarei de către răsculaţii conduşi de Gheorghe Doja, fără a se preciza că uciderea în chinuri a acestuia s-a petrecut în aceeaşi cetate”, este de părere Mircea Rusnac.
 
"Rolul lui Eugeniu de Savoia în războiul din 1716-1718 nu este amintit"
 
Peste perioada otomană se făcea un nou salt, amintindu-se doar în treacăt existenţa paşalâcului de Timişoara. 
 
“Rolul lui Eugeniu de Savoia în războiul din 1716-1718 nu este amintit. Perioada austriacă este pomenită numai fugitiv. Nicio referire la situaţia economică, socială şi culturală a regiunii din acel timp. Colonizarea Banatului a fost uitată. Nenumăratele priorităţi economice sau culturale la nivel naţional, produse în acest timp, nu apar niciunde.
 
Faptul că în regiunea graniţei militare gradul de alfabetizare a populaţiei ajungea către 100%, nivel aproape unic în Europa începutului de secol XIX, nu era considerat important. Nenumăratele monumente arhitectonice şi tehnice, ridicate de specialişti de marcă, lipsesc”, a mai scris Rusnac.
 
“În regiune au existat însă multe frământări, o republică proclamată în primă instanţă"
 
Sfârşitul primului război mondial este prezentat, în cazul Banatului, numai în legătură cu declaraţia de unire de la Alba Iulia, care făcea referire şi la acesta. 
 
“În regiune au existat însă multe frământări, o republică proclamată în primă instanţă, ocupaţia sârbească, orientările divergente ale unor etnii dintre care niciuna nu era majoritară în zonă, în sfârşit o mare bătălie diplomatică la Conferinţa de pace de la Paris. Finalizarea împărţirii Banatului şi ocupare părţilor sale de către armatele statelor cărora urmau să le aparţină s-au petrecut până în a doua parte a anului 1919, la aproape un an după 1 decembrie 1918, când se pretinde că s-ar fi desăvârşit unirea”, afirmă istoricul.
 
"Nu erau condamnate deportările, exproprierile şi colectivizările"
 
În cadrul României, rolul Banatului în dezvoltarea sa economică, în special în prima perioadă, nu este precizat. 
 
“În genere, statul român fiind în mod tradiţional unul centralizat, existenţa în cadrul său a unor regiuni cu tradiţii istorice diferite şi situate pe mai multe trepte de dezvoltare economico-socială nu trebuia pomenită. Perioada comunistă, care a lovit în special regiunile mai dezvoltate, prin deportări, exproprieri, colectivizări, nu era condamnată pentru aceste lucruri. Chiar revoluţia începută la Timişoara în 1989 a avut prima dată un răsunet bănăţean, deoarece cele dintâi oraşe care au susţinut-o au fost Lugojul, Caransebeşul şi Reşiţa, apoi altele din restul ţării”.
 
În concluzie: Banatul nu s-a bucurat niciodată de o studiere autentică a istoriei sale în şcoli. “Acum se doreşte ştergerea întregii istorii naţionale. Pentru noi aceasta ar fi numai o aliniere a întregii ţări la regimul la care am fost dintotdeauna supuşi", a concluzionat Mircea Rusnac.

Citiţi şi:

Cum arăta Banatul înainte de cucerirea maghiară din secolul X: De la dominaţia avară la cnezatul bulgar al lui Glad şi ducatul pecenegului Ahtum

Regele Ungariei, căutat în România. Operaţiune arheologică fără precedent desfăşurată în apropiere de Timişoara

Povestea lui Pipo de Ozora, unul dintre cei mai străluciţi administratori ai Timişului. A fost un mare conducător al luptei antiotomane


Comemorarea lui Pavel Chinezu, genialul comite care a condus Timişul timp de 16 ani
 
Cum a ajuns Timişoara capitala regatului Ungar în urmă cu 700 de ani. Carol Robert I va avea de Ziua Europei bust pe Aleea Personalităţilor
 
FOTO Povestea groaznicei execuţii a secuiului Gheorghe Doja la Timişoara. A fost devorat de soldaţii săi în timp ce era încoronat pe un „tron“ încins

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

100 Comentarii

costica cova
16.03.2016, 11:58:44

....Banatu-i fruncea..

0 (12 voturi)
sebastian hanes
16.03.2016, 12:29:42

Banatul Severinului, Banatus Zewriniensis, "Terra Zeurino" sau "Țara Severinului", cuprindea Carașul cu o fâșie din Ardeal, țara Hațegului, ținutul Amlașului și o parte limitrofă din Oltenia (Mehedinți), o parte din Gorj și din Vâlcea, întinzându-se pe ambele laturi ale munților) de la Dunăre până la Olt. Primul Ban de Severin, Luca, este menționat în 1233, în timpul regelui Andrei al II-lea al Ungariei (1205–1235). Anul 1233 – în rezonanță cu anul 1833 când noul oraș modern a fost înregistrat – poate fi considerat ca dată de naștere oficială a cetății. După Luca se cunoaște numele altui ban maghiar de Severin, Ștefan. Numit de Regele Béla al IV-lea (1235–1270), funcția sa va fi preluată de Ioan. Ca urmare a organizării teritoriale în bănie și cum noua cetate a Severinului conform unui document pontifical din 1234 atrage într-un scurt timp în regiune un număr considerabil de cumani, valahi, maghiari și saxoni deopotrivă, și implicit, un amestec confesional grec și latin, pentru prima oară, Béla al IV solicită Papei Grigore al IX-lea în 1238 înființarea unei Episcopii latine a Severinului care însă va fi instituită abia în 1382. În anul 1238 Papa Grigore al IX-lea îl excomunică pe Ioan Asan al II-lea și îl cheamă pe regele Ungariei să întreprindă o expediție cruciată împotriva «schismaticului» Asan, iar țara ce o va cuceri de la el să fie unită cu Regatul Maghiar.

+8 (12 voturi)
Adrian Foangă
16.03.2016, 12:44:51

Daca nici banatenii nu stiu nimic despre istoria lor ce pretentii pot avea la altii?

+1 (11 voturi)
Cel Mare Scarambeu
16.03.2016, 12:26:27

Cel mai important oras din Romania este orasul stana a lui Bucur(Orasul miticotilor).

-14 (24 voturi)
mihai radu
16.03.2016, 13:30:53

Asa si este stimabile,"miticotii" sustin o treime din PIB-ul Romaniei,Banatul cam 10%!!

-3 (21 voturi)

Vezi toate comentariile (100)