FOTO Campionatul Mondial de Ciocnit Ouă de Paşte. Câştigătorul concursului: „Ouăle din Mokrin sunt cele mai bune!”

Spre deosebire de români, sârbii ştiu să-şi promoveze tradiţiile fiecărei localităţi. Ne-au demonstrat-o şi duminică, în prima zi de Paşte, la Mokrin. Una dintre localităţile din Serbia cu cele mai bine păstrate tradiţii, aici a avut loc o nouă ediţie, cea cu numărul 24, a Campionatului Mondial de Ciocnit Ouă Vopsite de Paşti.

Ouăle de Paşti au fost vedetă în prima zi de Paşte, duminică, 20 aprilie, la doar şapte kilometri de graniţa româno-sârbă. Într-o localitate în care semnalul de telefonie de la companiile româneşti e mai puternic decât cel al „gazdelor”, sârbii s-au întrecut într-un Campionat Mondial. Unul în care nu se aleargă, nu se şutează la poartă, dar se ciocnesc ouă special colorate pentru Paşti. Este o tradiţie de zeci de ani, păstrată cu stricteţe. Sute de oameni adună ouă şi le testează special pentru a fi cei mai buni... la ciocnit.

Mândria mokrenilor a fost în acest an cu atât mai mare cu cât titlul a revenit „acasă”, după un an în care a aparţinut unui reprezentant al altei localităţi. În jur de 100 de juniori şi 150 de seniori s-au întrecut în cadrul ediţiei cu numărul 24 a Campionatului Mondial de Ciocnit Ouă de Paşte. „Am demonstrat din nou că ouăle din Mokrin sunt cele mai bune!”, ne-a declarat Zivica Blazic, câştigătorul concursului de duminică, un localnik din Mokrin.

Veselie mare, sârbi de peste tot, români cât degetele de la o mână

O localitate nu prea mare, Mokrin prinde viaţă în prima zi de Paşte. Mii de oameni se înghesuie în centrul localităţii aflate lângă Kikinda, vin să se simtă bine şi să vadă care sunt cele mai bune ouă vopsite. Interesant este că nu doar concursul e legat de aceste ouă, oamenii se întâlnesc pe stradă sau la o bere, spun deja tradinţionalul „Hristos a înviat” şi ciocnesc ouă. De la cei mai mici, la bunici cu mustaţa şi barba albă! „Aşa e tradiţia, noi o respectăm”, spunea un localnic.

Cei mai buni dintre cei buni au curajul şi se întrec pe scena amenajată în centru. E o competiţie extrem de serioasă! Sunt grupe cu calificări, semifinale şi finale. Iar „lupta” ouălor este arbitrată de un specialist extrem de implicat.

Toată distracţia durează câteva ore, începe de dimineaţă şi până la prând se ştie de unde provine cel mai tare ou.

Din păcate, evenimentul nu a atras în acest an prea mulţi români, probabil încă preocupaţi de Paşti, de mesele mult prea pline sau, în cazul cel mai bun, de slujba de duminică dimineaţa la biserica de acasă. Printre participanţii la eveniment am remarcat, totuşi, un glas ardelenesc, „venit” la sârbi cu o maşină cu numere de Arad.

Zeci de mii de ouă testate pentru a găsi câştigătorul

Cine crede că e doar un concurs distractiv se înşeală. Aici vorbim de lucruri serioase, de ambiţii şi orgolii! În spatele trofeului se află multe, multe, ore de selecţie şi zeci de mii de ouă testate timp de luni de zile.

„Noi începem să selectăm ouăle încă de la Crăciun. Întotdeauna ouăle de iarnă sunt mai tari, au coaja mai bună. Eu personal am testat în jur de 12.000 de ouă, adunate din această zonă a Vojvodinei. Doar de la mine din gospodărie am avut 6500 de ouă. Anul acesta am adus din nou titlul acasă, la Mokrin. Am fost mult mai implicaţi în acest an, am căutat oul corespunzător în toată Vojvodina, dar cel mai tare ou l-am găsit tot la mine acasă, în gospodăria proprie. Deci, cel mai bun ou e de aici din Mokrin. Selecţia durează de la Crăciun până la Paşti. Ouăle pe care le considerăm ca fiind cele mai tari le alegem şi le punem separat. În Vinerea Mare vopsim toate ouăle. Atunci nu putem să decidem care sunt cele mai bune, ouăle sunt calde, le lăsăm peste noapte şi sâmbăta dinaintea Învierii, atunci când ouăle se „liniştesc” atunci verificăm oul, îi testăm zgomotul produs”, ne-a mai declarat Zivica Blazic.

Dinţii, cel mai bun test

Specialiştii în ouă de ciocnit au un mod special de a testa calitatea cojii de ou. Iar cel mai bun mod de testare se dovedeşte a fi ciocnitul oulor de dinţi. Sunetul produs de lovirea „produsului finit” de dinţii proprietarului decide calitatea materialului de concurs. „Cel care va avea sunetul mai subţire va fi cel mai bun”, a mai spus câştigătorul concursului.

El este un „ciocnitor” experimentat, a mai câştigat acest concurs şi în trecut. Totuşi, mândria lui cea mai mare a fost să readucă titlul înapoi în Mokrin!

Gazdele au reuşit un eveniment excelent, veselia a fost la ea acasă, iar concursul poate fi considerat doar declanşatorul unei sărbători la care toată lumea se simte bine. Terasele au fost arhipline, ia Pljeskavica, celebrul hamburger tradiţional sârbesc, a fost mai bun decât niciodată.