Lanurile de rapiţă, asaltate de vânătorii de like-uri. Fermierii explică dacă afectează cultura
0
Există o modă în rândul internauţilor de a căut câmpuri cu flori să se pozeze şi să distribuie apoi fotografiile pe Facebook sau Instagram. Poate să fie câmp de maci, floarea soarelui, lan de lavandă sau de rapiţă. Acesta din urmă este în plin sezon de înflorire.
Imaginile cu sau din câmpurile cu flori galbene, de rapiţă, au inundat deja reţelele de socializare. Sunt la fel de spectaculoase ca cele realizate în lanurile de lavandã, cu floarea soarelui sau printre culturile de maci. Desigur, rapiţa nu se planteazã pentru cei care doresc sã-si facã poze. Deşi fac glume pe seama fotografilor, agricultorii cred cã au parte şi de o meritatã publicitate.
„Circulă pe Internet o poză care arată dăunătorii pământului. Arată un şoarece la grâu, o insectă dăunătoare la porumb, arată atacul unei frunze, o ciupercă, un fungicid la alte cereale, şi un ecran cu un lan de rapiţă, unde erau doi care îşi făceau un selfie. Dar e o glumă. Nu fac rău absolut deloc, fac bine, promovează, participă la promovarea acestei plante, care are aplicaţii benefice, în primul rând pentru sănătate”, spune fermierul Darius Georgiu.
Rapiţă pentru biodiesel
Rapiţa poate fi folosită atât în alimentaţie, uleiul obţinut fiind de cea mai bunã calitate, dar din polenul florilor ei, albinele produc şi o miere foarte bună. Planta în sine este folosită şi ca nutreţ pentru hrana animalelor, însă principala întrebuintare este pentru biodiesel, un combustibil din ce în ce mai căutat.
„Rapiţa este o plantă oleaginoasă, foarte bună şi pentru sănătatea umană. Dar în ultima vreme, ea este folosită pentru biodiesel. Are o putere calorică foarte mare, există şi mici făbricuţe de biodiesel care procesează rapiţa şi uleiul de rapiţă. Fiecare distribuitor şi procesor de carburant este obligat să aibă o anumită cantitate de carburant bio în produsul pe care-l vinde. Asta este secretul pentru care s-a dezvoltat cultura de rapiţă şi în ţara noastră”, a declarat Darius Georgiu.
Poze în rapiţă FOTO Opiniatimisoarei.ro
A fost un an prost pentru rapiţă
În cultura rapiţei foarte importantă este rotirea culturilor, ceea ce înseamnă că acolo unde vedem acum florile galbene numai bune pentru un selfie, la anul va răsări o altă cultură. Foarte căutată, rapiţa dă un randament bun şi din punct de vedere al producţiei, şi din punct de vedere al investiţiei.
„Este o cultură foarte bănoasă. Cheltuielile la rapiţă nu te duc cu mult peste grâu sau porumb. E nevoie de aproximativ 600 de euro pe hectar pentru înfiinţare, profiturile pot fi bune, până la 1.000 de euro pe hectar. Anul acesta nu este un an bun. Este prost, a fost foarte mult timp frig. Ca la orice plantă oleaginoasă îi place căldura. Profitul e din primul an, dar ea trebuie rotită. Nu poţi cultiva doi ani la rând. În general la cinci ani se întoarce rapiţa. Ai pus anul acesta, următorii patru ani pui altceva, după care pui din nou rapiţă. Acum sunt posibilităţi şi pentru ca următorul an să ai rapiţă, dar sunt costuri mari de erbicidare, asanarea solului, nu rentează”, a mai afirmat Darius Georgiu.
Lan de rapiţă FOTO Verdon.ro
Rapiţa a câştigat tot mai mult teren în România ultimului deceniu. În judeţul Arad există o firmă ca procesează biodiesel din rapiţă, dar cea mai mare unitate de acest gen din România se află la Zimnicea.
Vă mai recomandăm:
FOTO Povestea lavandei de la Margina. Bătrânii puneau grâu, rapiţă, porumb, sfeclă, dar tinerii au preferat să cultive flori
Se încarcă comentariile...
