Mare manifestaţie bănăţeană la Mehadia împotriva alipirii Orşovei de Mehedinţi

În 25 august 1934 a avut loc un mare miting de protest pentru a împiedica alipirea Orşovei la Mehedinţi. Acest lucru avea să se întâmple de abia în 1968, în urma ultimei reoganizări teritoriale din România. În 2013, bănăţenii visează din nou la Orşova.

Comunitatea „Banatul de altădata” din Timişoara, care a strâns aproape o mie de semnături la petiţia online pentru ca Orşova să revină Banatului, în urma noii reorganizări teritoriale în faţa cărueia se află România. Semnăturile urmează să fie trimise primăriei din Orşova, tuturor senatorilor şi deputaţilor din Caras-Severin, prefecţilor de Timiş şi Caraş. 

„Noua reorganizare administrativ teritorială a României din anul 2013 prevede ca Municipiul Orşova să facă parte din Regiunea Oltenia în ciuda faptului că Orşova a fost dintotdeauna în Banat. Petiţia se adresează tuturor acelora care „NU” sunt de acord ca Orşova să facă parte din Regiunea Oltenia şi care doresc ca oraşul de pe malul Dunării să fie reintegrat în Regiunea Banat cu capitala la Timişoara”, se arată în petiţie.

Semnatarii petiţiei susţin că doresc să atragă atenţia opinie publice faţă de nedreptatea făcută în 1968, cât şi o reparaţie istorică, pentru că Banatul avea graniţele cu Oltenia în localitatea Vârciorova, astfel că Orşova este în Banat. Mai mult, după Primul Război Mondial, în toate reorganizările administrative ale României, Orşova se afla în Banat.

În ultimii ani s-a discutat mult despre dorinţa celor de la Orşova de a reveni la judeţul Caras-Severin. Primarul oraşului a dorit să facă un referendum pe această temă. Orşova este şi un oraş strategic pentru că acolo se află Porţile de Fier I şi II, pe care bănăţenii ar dori să le administreze. 

Tentativă eşuată în 1934

O primă tentativă de alipire a Orşovei de Mehedinţi a avut loc în 1934, când un grup de oameni de afaceri din localitatea de pe malul Dunării, alături de reprezentanţi din Vechiul Regat, au cerut aceast lucru. A urmat o mare manifestaţie de condamnare a decizie, la Mehadia, care a fost luat în seamă de oficilităţile de atunci. 

Totuşi, în anul 1968, atunci când a avut loc ultima reorganizare administrativ-teritorială, Orşova şi o parte din Clisura Dunării au fost lipite de judeţul Mehedinţi.

Vom reda integral un articol apărut în ziarul local din Mehadia, Grănicerul, în 2 septembrie1934

„În ziua de 25 august 1934 s-a ţinut în Mehadia o mare adunare de protest contra alipirei plasei Orşova la judeţul Mehedinţi. Pe lângă neaşteptata mulţime de ţară la care au venit să protesteze, mai notăm şi pe domnii Dr.Georgevici, fost primar al oraşului Timişoara, A.Hossu directorul Băilor-Herculane, Dr.D. Novăcescu primarul oraşului Caransebeş, Dan Căpuşă adm. gen. Al B-Herculane, Maior Oswald din Orşova, Gr.Sârbu delegatul oraşului Orşova, Virgil Nemoianu avocat din Bucureşti, Gh.Băltean poet din Topleţ şi toţi preoţii, învăţătorii, notarii şi primarii din satele plasei Orşova. 

Părintele A.Colojoară preşedintele adunării, prin o frumoasă cuvântare, deschide adunarea şi arată propaganda duşmanilor Banatului care cere să se facă un impozant protest contra alipirei (Lumea adunată strigă: Jos cu alipirea”).

Dl.I.Băcilă directorul şcoalei primare: - Aceasta adunare să nu fie privită ca izvorâtă din regionalism bănăţean, cum de obicei ni se spune, ci mai mult o adunare demonstrativă pentru a dovedi că există un pic de solidaritate.

D.G. Sârbu, delegatul oraşului Orşova citeşte procesul verbal de şedinţă al comisiei înterimare din Orşova relativ la propaganda duşmanilor Banatului din care reese că oraşul Orşova niciodată nu aprobă o astfel de alipire.

D.A. Hossu, directorul Băilor Herculane vorbeşte ca exponent al guvernului şi critică în mod sever propaganda „străinilor” din Orşova.

În numele satelor se ridică preotul Grozăvescu din V-Bolvaşniţa şi asigură că toate satele sunt contra alipirei.

Dl.Maior de aviaţie R.Oswald din Orşova citeşte numele acelor domni care au cerut alipirea şi anume Eugen Bercovici comerciant şi angajaţii lui din prăvăie N.Salcovici, Odon Bercovici, Tolveth, Mee, nepot al lui Bercovici: Korah Laczi şofer, Wili Eckstein negustor de peşte, Lowenstein, Fraţii Schwartz negustori de fier şi piei, Barnasi (fostul Braun), N.Weil din Craiova, apoi d.Kalapics care singur până azi nu ştie ce fost la Ada-Kaleh, urmează apoi d.Gyujto senior comerciant de sticlărie, G. Lupşan, Ion Tec din Bozovici, A.Pora, fost scurt timp funcţionar la Vama Orşova apoi scriitor la d.avocat dr.Freyler, care de un timp nu se ştie cu ce se ocupă şi este originar din Baia de Aramă din Vechiul Regat. 

Cunoscutul Dr.din Milano Petrică Drăgan din Vechiul Regat profesor, este iarăşi membru al duşmanilor Banatului de sub firma Bercovici&Comp. Apoi urmează: Ivanovici fost sub şef de Depou Orşova de orijină din V-Regat. Din Jupalnic: Ion Mioc fost picher CFR, fabricant de mătasă agent comercial, comerciant de cereale şi în prezent propagandist pentru anexarea plasei Orşova, Ilie Urdeş, Ilie Vulpeş birtaş, negustor. Din Eşelniţa Danilă Popovici, C.Răduţescu, A.Mauru, N.Cinculescu şi P.Ciuculescu. 

În sfârşit toată lumea are acuma cunoştiinţă cine anume cere alipirea şi ciopărţirea mândrului nostru Banat. Cuvântarea explicativă a dlui Maior Oswald a fost bine aplaudată de către mulţime.

Fiind chemat de mulţime vorbeşte şi dl.Gh Băltean cunoscutul poet din Topleţ ca adânc cunoscător a nevoilor ţăranilor noştri, printr-o cuvântare plină de farmec şi poezie îşi exprimă sentimente de solidaritate la această idee.

Locuitorii plasei Orşova întruniţi în Mehadia 25 august 1934 în adunare de protest, au votat următoarea.

MOŢIUNE

Cu unanimitate votăm contra tendinţei lansate de câţiva locuitori interesaţi din Orşova de a se alipi plasa noastră la judeţul Mehedinţi. Noi vrem să aparţinem judeţului Severin deoarece interesele noastre economico-sociale ne leagă în mod firesc de acest judeţ şi nu vrem ca intereselor noastre generale să se suprapună interese de ordin individual ale câtorva străini de noi şi cari nu sunt legaţi cu nimic de interesele acestui pitoresc Banat.

Adunarea a luat sfârşit şi suntem mândrii că adunarea de protest în Mehaia a avut succes plin”.