Martor al Marii Uniri: „Niciodată nu a lucrat un aparat românesc atât de conştiincios şi precis ca în acele zile”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Doi dintre bănăţenii implicaţi direct în organizarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1918 au fost Aurel Cosma şi Coriolan Băran, acesta din urmă fost primar al Timişoarei şi prefect de Timiş.

Un studiu pe Marii Uniri realizat de Nicolae Bocşan de la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj – Napoca scoate la iveală rolul jucat de bănăţeni cu ocazia Mari Adunări Naţionale de la Alba Iulia. Studiu citează din memoriile lui Aurel Cosma şi Coriolan Băran, doi dintre bănăţenii care, deşi aflaţi sub ocupaţie sârbească, s-au implicat direct în organizarea Marii Adunări Naţionale de la Alba – Iulia. Prezent la Arad, acolo unde s-au stabilit detaliile Marii Adunări Naţionale de la Alba – Iulia, Coriolan Băran, originar din satul Nerău, judeţul Timiş, a fost prezent la Alba Iulia în calitate de delegat titular din partea circumscripţiei  Sânnicolau – Mare.

În cartea „Studii de istorie a Transilvaniei”, sunt citate din memoriile lui Coriolan Băran care arată, referindu-se la Marea Unire de la 1918, că „niciodată n-a lucrat un aparat românesc atit de constincios şi  precis ca în acele zile”. „A contribuit mult la aceasta şi organizarea de tip militar a gărzilor”, mai arată Coriolan Băran (1896 - 1979) în memoriile sale.

Potrivit sursei citate, cea mai grea problema cu care s-au confruntat organizatorii Marii Adunări Naţionale de la Alba – Iulia a fost asigurarea transporturilor delegaţilor pe căile ferate, respectiv a mijloacelor de transport, având în vedere faptul că toata lumea dorea să participle, dar nu exista posibilitatea să se asigure trenuri special pentru cei doritori. „Solicitat la Arad sa puna la dispozitia C.N.R.(n.r. Consiliul Naţional Român) trenuri special pentru deplasarea la Alba–Iulia, Iaszi Oskar (n.r. delegate al Guvernului de la Budapesta pentru a negocia pregătirea Marii Adunări Naţionale) a promis şi s-a ţinut de cuvant. Cu toata opozitia lucratorilor de la regionala Arad de cai ferate, la dispozitia Consilului au fost puse patru trenuri, care urmareau sa plece din Arad in data de 30 noiembrie, ora 9. Astfel s-a putut ca din judetul Arad şi din ţinuturile marginase sa participle la Alba-Iulia circa 10.000 oameni”, se mai arată în cartea „Studii de istorie a Transilvaniei”, citându-se din memoriile lui Coriolan Băran.

Români, transfiguraţi de fericire

Ajuns la Alba – Iulia în 28 noiembrie, Coriolan Băran a fost îndrumat de Ştefan Cicio Pop să se pună la dispoziţia comisiei de organizare a Adunării. Aceasta comisie era condusa de Ioan Pop, dar adevăratul organizator a fost Florian Medrea, ajutat de Ovidiu Gritta. „Totul a fost dinainte bine gândit, bine planificat şi executat, într-un mod de admirat, neobişnuit mai ales în vremuri de revoluţie”, a mai scris Băran în memoriile sale. Acelaşi Coriolan Băran descrie ziua de 1 Decembrie 1918 cu români care „năvăleau” în Alba-Iulia „transfiguraţi de fericire”. „Coloanele de oameni soseau la adunare, curgeau din toate directiile. Soseau in mase mari locuitorii din regiunile mai apropiate. Coboreau motii lui Horea şi Iancu din ţara lor. Veneau marginienii mandrii, cu mandre femei, din regiunea Sibiului; veneau fratii lui Aurel Vlaicu din ţinuturile Orastiei; soseau din toate partile cete de români transfigurati de fericire şi emotionati de ziua cea mare care le-a fost dat sa o traiasca”, scrie Coriolan Băran în memoriile sale, citat de Nicolae Bocşan în „Studii de istorie a Transilvaniei”. Potrivit aceleiaşi surse, „coloanele inaintau intr-o ordine desavarşita, «miraculoasa», pentru un oras asa de mic”. „Inaintau militareste, in coloane de patru, «cu cantece patriotice şi urale insufletite» spre locul unde urma sa se tina adunarea populara, pe cîmpia de la marginea cetatii”, se mai arată în „Studii de istorie a Transilvaniei”.

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite