Timişoara

articolul anterior articolul urmator

Misterele operaţiunii „Fuga Nadiei“: „A făcut parte din planul americano-sovietic de îndepărtare a lui Ceauşescu“. Traseul parcurs de gimnastă în noiembrie 1989

43
25 Jul 2015 19:04:41
Autor: Stefan Both
1 decembrie 1989: Nadia Comăneci ajunge la New York. FOTO: CORBIS
1 decembrie 1989: Nadia Comăneci ajunge la New York. FOTO: CORBIS

Cu doar câteva săptămâni înainte de izbucnirea Revoluţiei din 1989, Nicolae Ceauşescu şi autorităţile comuniste au avut parte de un veritabil cutremur. Nadia Comăneci, gimnasta de nota 10, cea mai cunoscută sportivă a României, a trecut clandestin în Ungaria, iar de acolo a ajuns în America. S-a întâmplat în noaptea de 27 spre 28 noiembrie 1989. Fuga din ţară a Nadiei Comăneci a rămas învăluită până astăzi în mister.

GALERIE FOTO
 
Un demers jurnalistic pe această temă lasă în urmă alte şi alte întrebări fără un răspuns clar. Singura persoană care ar putea face lumină în acest caz ar putea să fie chiar Nadia Comăneci, pentru care subiectul fugii din România a fost mereu unul tabu. Interviurile în care vorbeşte despre acele zile în care a fost fugară se pot număra pe degete, iar declaraţiile-nelămuritoare.
 
„În 1989 venise timpul să plec. Decizia a fost dificilă deoarece mi-a afectat familia. Am avut puţin timp de gândire, dar, sincer vă spun, mi-am urmat intuiţia. Altcineva a venit cu ideea, eu doar am acceptat. Am ajuns la graniţă, am fugit printr-o zonă interzisă şi, după ce am ajuns în Ungaria, am traversat graniţa în Austria. A fost periculos, dar nu aveam altă alegere... Nu am putut să le spun celor din familie că voi pleca. Am plecat având la mine doar hainele pe care le purtam în acea zi. Cu familia am luat legătura abia după Revoluţie“, declara Nadia, în 2012, pentru site-ul dcnews.ro. Aceste informaţii erau de fapt singurele pe care le oferise Nadia din perioada în care a fugit din ţară.

Nadia a susţinut o conferinţă de presă la sosirea pe aeroportul din New York FOTO FOTO: GULIVER GETTY IMAGES
 
Reporterii „Weekend Adevărul“ au pornit pe urmele Nadiei, la graniţa cu Ungaria, încercând să refacă traseul gimnastei din mărturiile unora dintre cei care au fost implicaţi în fuga ei, cu doar două săptămâni înainte de startul mişcărilor care au dus la răsturnarea regimului comunist.
 
Pe 18 iulie, cu 39 de ani în urmă, în 1976, Nadia Comăneci făcea istorie în gimnastica mondială, obţinând prima notă de 10 la Jocurile Olimpice de la Montreal, Canada. 13 ani mai târziu, se hotărăşte să fugă din România. La sfârşitul lui noiembrie 1989, pe o vreme geroasă, Nadia Comăneci, care avea 27 de ani la vremea respectivă, a ajuns în militarizatul Cenad, localitate de frontieră. A participat la o petrecere, iar apoi a plecat în Ungaria, în timp ce grănicerii s-au făcut nevăzuţi în zonă. A ajuns lejer în Austria, unde, la Ambasada SUA din Viena, i s-au făcut documentele, iar apoi a fost îmbarcată într-un avion privat cu destinaţia New York. Iniţial, s-a stabilit la Montreal, în Canada, unde a lucrat, câştigând bani din reclame şi prezentări de echipamente sportive. Îl reîntâlneşte pe Bart Conner, fost campion olimpic al SUA la gimnastică, la Los Angeles, cu care se căsătoreşte în 1996 şi întemeiază o familie în Oklahoma. Pare prea simplu.
 

Conferinţa de presă de pe aeroportul din New York

Nadia Comăneci a sosit pe aeroportul din New York pe 1 decembrie 1989, la ora 4.00. Atunci avea să susţină prima conferinţă de presă ca persoană liberă chiar pe aeroportul din New York. 
 
„Vreau să spun doar câteva cuvinte. Mă bucur foarte mult pentru că mă aflu în America, de mult m-am pregătit pentru acest drum. Aş vrea să mulţumesc prietenului meu pentru că a făcut acest lucru posibil. El este cetăţean american şi trăieşte în America (n.r. – este vorba de Constantin Panait, fost taximetrist în Bucureşti, emigrat în America, în anul 1981). Am dorit să am o viaţă liberă!“, au fost cuvintele Nadiei Comăneci. 
 

La Cenad, pe urmele Nadiei

Am încercat să refacem traseul fugii Nadiei şi întâmplările care au avut loc la Cenad, în judeţul Timiş, în acele ultime zile din noiembrie 1989. Am ajuns la Cenad, pentru a sta de vorbă cu Gheorghe Talpoş, ciobanul care i-a fost călăuză Nadiei şi în casa căruia gimnasta a participat la o petrecere cu o noapte înainte de a trece graniţa. 

 
Iniţial, am găsit-o acasă doar pe soţia ciobanului, pe Mariana Talpoş, care ne-a povestit viziunea ei despre întâmplările de atunci.
 
„Nadia a venit la noi atunci, alături de fratele soţului, care venise din America. Noi nu am ştiut ce au în cap. Nimeni nu se gândea că ea vrea să fugă. Era post de control la intrarea în comună, dar Nadia a ajuns la noi pentru că se ştia că vine cu fratele soţului. A fost un chef în acea seară, la care a venit multă lume. A venit şi fostul şef de post, Pintea Grigore. Din câte îmi aduc aminte, Nadia nu avea aere de vedetă. Era o fată simplă. A dormit la noi, iar dimineaţa au plecat. Nu ştiu unde, la Sânnicolau Mare, cred. A plecat şi soţul meu cu ei. Eu nu ştiam ce aveau să facă. Soţul a plecat cu ei de frică. Dacă rămânea aici, cine ştie ce i se întâmpla, pentru că găzduit-o pe Nadia“, declară Mariana Talpoş.
 

Anchetă la casa ciobanului

Femeia a povestit că în noiembrie 1989 era mamă a trei copii mici, iar după fuga Nadiei a avut numai de suferit. „După câteva zile, au venit cei de la Securitate, mi-au luat cheile de la casă. Au intrat, au căutat bani, aur, dar nu au găsit nimic. Probabil că au montat şi microfoane. Am fost audiată la Sânnicolau Mare. Mi-a spus cineva, mai târziu, că am avut noroc că aveam trei copii mici, altfel eram arestată sau cine ştie ce mi se putea întâmpla“, spune Mariana Talpoş.
 
Familia Talpoş locuieşte în aceeaşi casă în care a avut loc cheful de la finele anului 1989, cu participarea Nadiei Comăneci. Între timp, au mai construit o clădire anexă. „Am tăiat un porc, au venit şi lăutari. A fost o petrecere mare“, îşi mai aminteşte Mariana Talpoş.
 
Femeia ne-a permis să fotografiem curtea casei unde, spune ea, s-a tăiat porcul pentru petrecerea dată în cinstea „americanilor“. 

Curtea casei unde a avut loc cheful
 

Întâlnirea cu călăuza 

La un moment dat, Mariana Talpoş primeşte un telefon, iar după ce termină conversaţia, vine cu o propunere: „Dacă vreţi să vorbiţi cu soţul, el vă aşteaptă la Sânnicolau Mare“. Ne dă şi adresa la care ne aşteaptă Gheorghe Talpoş, ne explică şi cum ajungem acolo. Facem „greşeala“ să mai zăbovim un timp în poartă, în jur de zece minute.
 
Aşa se face că, la un moment dat, în faţa casei, parchează o maşină. „Iată că a venit soţul!“, tresare femeia, vizibil jenată de situaţie. În mod normal, trebuia să fim în drum spre Sânnicolau Mare, pentru întâlnirea cu Talpoş. Am aflat apoi că nici vorbă de respectiva adresă acolo unde eram ghidaţi. 
 
La fel de surprins a fost şi Gheorghe Talpoş. Acesta era chiar nervos. Îi spunem că dorim să povestim despre „Cazul Nadia“, dar omul nu are de gând să stea de vorbă. „Nu am nimic de spus. Lăsaţi-mă cu Nadia, că am avut numai probleme din cauza asta!“, ne spune tăios Gheorghe Talpoş.
 

„A venit cu fratele meu din America“

Are loc un dialog de la distanţă, în timp ce Talpoş pregăteşte garajul pentru a-şi parca maşina. „În casa dumneavostră a avut loc petrecerea Nadiei?“, îl provocăm la comunicare. „Da’ unde altundeva?! Aici a fost! Dar nu mai ştiu să povestesc, pentru că au trecut mulţi ani de atunci!“, răspunde el. „Dar cum a ajuns ea la Cenad? Cum a putut să treacă neobservată de postul de control?“, plusăm. „A venit cu fratele meu din America. Mai era cu unul, Panait, fost taximetrist care o căra pe Nadia, pe vremuri. Şi el plecat în America. Ei au adus-o pe Nadia. Aveau maşini cu numere de Austria. Erau închiriate de acolo. Cei de la santinelă ştiau că vin la mine şi că el e fratele meu. Dar nu ştiam cu cine vine“, povesteşte Gheorghe Talpoş. 
 
Întrebat dacă ştia ceva despre planul fratelui său, ciobanul spune că nu. „Chiar dacă era fratele meu, nu mi-a zis nimic. De-abia la poartă am văzut că e Nadia. Am făcut un chef pentru că a venit fratele meu. În noaptea aia, a venit şi mi-a spus să merg cu ei. Au dormit aici toţi“, a povestit Gheorghe Talpoş, căruia părea că i-a mai trecut supărarea. „Şi când aţi plecat spre graniţă?!“, îl întrebăm. 

Gheorghe Talpoş FOTO Capută TVR Timişoara
 

„Jo reggetlt“

„Ne-am revenit după chef şi noaptea următoare am plecat cu ei pe frontieră. Pe la 12 noaptea, am plecat pe câmp. Eu ştiam locul pentru că acolo lucram de zece ani. Am mers pe jos cinci-şase ore. Era o seară urâtă, era ger, zăpadă şi îngheţ. A trebuit să călcăm încet să nu ne audă soldaţii. Am mers până am dat de armata ungară. Nu ştiam unde suntem, doar că am auzit la un moment dat «Jo reggelt!» (n.r. – „Bună dimineaţa“, în limba maghiară). Atunci ştiam că am ajuns unde trebuie“, a povestit Gheorghe Talpoş.
 
Când am crezut că putem continua dialogul, care de-abia acum începea să devină interesant, Gheorghe Talpoş, un tip cu reacţii destul de imprevizibile, vine la poarta garajului şi, înainte să ne închidă uşa în nas, spune: „Asta a fost tot! Nu mai e nimic de povestit. La revedere!“. ;

Casa ciobanului Talpoş din Cenad
   

Au trecut pe terenul primarului din Beba Veche

Fugarii au trecut frontiera cu Ungaria pe un teren aflat în apropierea satului Pordeanu, care aparţine de comuna Beba Veche. Cetăţenii americani au ieşit din ţară cu maşina în mod oficial, pe la Nădlac, ei urmând să se revadă cu transfugii pe teritoriul ţării vecine. Ion Bohancanu, actualul primar din Beba Veche, povesteşte că Nadia a fugit în Ungaria chiar peste terenul său.
 
„Pot să vă spun cu precizie că acesta a fost locul pe unde a trecut Nadia. Mi-a confirmat un comisar-şef de grăniceri, care era prin zonă atunci. Au venit pe drumul petrolier de piatră. De pe şosea, în mod sigur, au mers pe jos. Cam cinci ore se face, dacă ţinem cont că mergeau noaptea, foarte încet, să nu fie auziţi“, a declarat Ion Bohancanu.
 

„A venit sigur de la Sânnicolaul Mare“

În noiembrie 1989, Ion Bohan-canu era şef de fermă la IAS şi cunoştea foarte bine zona de graniţă. „Noi cunoşteam foarte bine tot ce se întâmpla în zonă. Foarte mulţi încercau să treacă graniţa pe acolo. Unii reuşeau să fugă. Unii erau bine dotaţi, alţii mai puţin. Unii aveau călăuze şi mergeau la sigur. Dar o bună parte din ei erau prinşi. Când arestau pe câte unul, a doua zi veneau ofiţerii la noi la fermă să ne interogheze. Eram foarte suspecţi. Mi-au şi făcut o înscenare, să vadă dacă pic în capcană. L-au prins pe un fost coleg, care încerca să fugă pe la Nădlac, iar apoi l-au trimis la mine, să vadă dacă îl voi ajuta. I-am spus că nu se poate trece pe aici, să încerce în altă parte“, a mai declarat Ion Bohancanu.
 
Ion Bohancanu ne arată cam pe unde ar fi trebuit să treacă Nadia
 
Primarul susţine că ştie din auzite poveştile legate de Nadia Comăneci. „Fuga Nadiei e un subiect interesant pentru multă lume, pentru că nici acum nu se ştie tot adevărul. Ea a venit de la Sânnicolau Mare. Asta e sigur, pentru că a fost văzută acolo luând masa la un restaurant. Unii spun că a fost ajutată de Securitate. Aşa se spune, dar eu nu pot să-mi dau cu părerea. Nadia ar trebui să facă dezvăluirile“, a mai spus Bohancanu, care este primar la Beba Veche din anul 1996. 
 

Cazată la Hotel Royal din Szeged

Ajunşi pe teritoriul Ungariei, Nadia Comăneci şi grupul de fugari călăuziţi de Gheorghe Talpoş au fost „aşteptaţi“ de grănicienii maghiari, care i-au dus pentru început în localitatea de frontieră Kiszombor. Apoi, au ajuns la Szeged, oraş aflat la 40 de kilometri de frontieră. După audierile făcute de autorităţile maghiare, Nadia Comăneci a fost cazată la Hotel Royal, care se află în centrul Szegedului. 

Hotel Royal din Szeged
   
Acolo a ajuns şi Tiberiu Boca, astăzi şeful Redacţiei Româneşti a Televiziunii Maghiare. „Atunci eram tânăr colaborator al Secţiei de Limba Română a Studioului de Televiziune din Szeged. Eram încă student. Am fost chemat să vin foarte urgent în studio pentru că avem un subiect important. Am aflat cu uimire care este datoria mea pentru ziua respectivă. Eram şocat la început, pentru că ştiam că e vorba de brandul nr. 1 al României. Eu şi o colegă de la redacţia maghiară am fost trimişi s-o căutăm pe Nadia Comăneci şi să îi luăm un interviu. Ne-am pus în maşină şi am mers mai întâi la Poliţie. Acolo am primit sugestia să venim la Hotel Royal“, a declarat Tiberiu Boca.
 

Tiberiu Boca, şeful Secţia Română de la Televiziunea Maghiară
 
Ajunsă la Hotel Royal, echipa de televiziune ungară află că, din păcate, Nadia nu se mai află acolo. „Atunci nu ştiam care este soarta ei. Am aflat ulterior că era în drum spre Austria“, a mai spus jurnalistul. Am încercat să vizităm şi noi hotelul din Szeged, însă am descoperit că acesta tocmai a fost închis şi aşteaptă un nou investitor. 
 

Fata de nota 10

Nadia Comăneci era un nume important în România anilor ’80. Cândva tot mapamondul o aplauda. A fost prima gimnastă de pe mapamond care a primit nota 10 la finalul unei probe. A fost acel celebru „1.00“ apărut pe tabela electronică, pentru că nici organizatorii nu se aşteptau la o notă de 10. Se întâmpla pe 18 iulie 1976, la Jocurile Olimpice de vară de la Montreal. A atins perfecţiunea atunci când era o fetiţă de 14 ani. La Montreal, a câştigat şi trei medalii de aur, la individual compus, bârnă şi paralele.
 
Nadia a fost perfectă la Olimpiada de la Montreal FOTO AP
 
Nadia, însă, trăia într-un regim de privaţiuni, care nu se referea doar la antrenamentele severe, ci şi la supravegherea permanentă la care era supusă atât în ţară, cât şi în străinătate.
 
„Nu am ştiut de celebritatea mea decât mult mai târziu. De fapt, am aflat după Montreal, după ce am făcut câteva demonstraţii, când am fost în Statele Unite. Am făcut o competiţie şi nu am înţeles de ce lumea era aşa înnebunită să pună mâna pe mine, să pună mâna pe pampon, să mă atingă. Şi am înţeles acest lucru, cu toate că ştii foarte bine că pe vremea aceea călătoriile noastre erau foarte scurte şi aveau în program doar ceea ce aveam de făcut, mai puţine vizite. Cu toate că noi, fiind micuţe, nu cred că eram interesate pe vremea aceea să vedem mai mult, deoarece antrenamentele erau destul de grele“, a declarat Nadia în 2008, într-un interviu din „Jurnalul Naţional“. 
 

Cenadul, o zonă militarizată

Localitatea Cenad se află în judeţul Timiş, chiar la graniţa cu Ungaria. Înainte de Revoluţie, nu exista actualul punct de trecere a frontierei Cenad-Kiszombor. Acesta s-a deschis de-abia la 22 octombrie 2002. Aşadar, înainte, era doar o localitate de frontieră, aflată la 10 kilometri de Sânnicolau Mare. Ca orice zonă de graniţă, înainte de 1989, era puternic militarizată şi bine păzită. Nu puteai intra fără să fii oprit pentru control de militarii grăniceri. Aveau şi pichet la intrarea în localitate. 
 

 

„Fuga Nadiei ar fi trebuit să fie cam cât fuga lui Pacepa“

Fuga Nadiei a fost pregătită minuţios. Acest lucru reiese şi din cartea „Frontieriştii“, scrisă de jurnalista Brânduşa Armanca, fost director al Institutului Cultural Român de la Budapesta.
 
„Faptul că Nadia fuge în noiembrie 1989 pune nişte semne de întrebare. În cartea mea este cuprinsă o anchetă jurnalistică făcută de ziariştii de la «Monitorul de Neamţ», care lansează o ipoteză. Fuga Nadiei Comăneci ar fi trebuit să contribuie cam cât fuga lui Pacepa, fostul şef al Securităţii, la destrămarea imaginii lui Ceauşescu şi, într-un fel, la pregătirea căderii lui. Ea fuge în împrejurări interesante, e preluată de la Bucureşti, de un anume Panait, este adusă din casa lui Dolănescu, cântăreţul de muzică populară, la Cenad. Aici se organizează o petrecere în casa unui cioban şi, în noaptea următoare, un grup de oameni trece peste arătură şi ajunge în Ungaria fără niciun fel de emoţii“, a declarat Brânduşa Armanca.
 

Planul grănicerilor

Revenind la pregătirea fugii Nadiei, Brânduşa Armanca scrie, citând din investigaţia celor de la „Monitorul de Neamţ“, că în 23-24 noiembrie, Constantin Panait, Aurel Talpoş şi o fată pe nume Monica Marcu (n.r. – o prietenă de-ale lui Aurel Talpoş) se deplasează cu maşina de la Cenad la Bucureşti, unde sunt găzduiţi de Ion Dolănescu, acolo unde se afla şi Nadia. Grănicerii de la Cenad sunt instruiţi de ofiţerul de contrainformaţii Viorel Stanciu ca în apropierea locului să nu-şi facă apariţia cadre sau militari în termen. 
 
„Soldatul grănicer Valeriu Cozmuţă, de la Pichetul Cenad, împreună cu sergentul major de miliţie Ioan Pop execută serviciul la intrarea în Cenad. Subofiţerul îi spune militarului în termen că vor avea ocazia să o vadă pe marea gimnastă Nadia Comăneci. Se ştia că acolo va veni Nadia şi i se pregătise, în secret, fuga peste frontieră“, scrie Brânduşa Armanca, în „Frontieriştii“.

Brânduşa Armanca, fost director al Institutului Cultural Român de la Budapesta
 

Fostul şef de post trăieşte în Ungaria

La petrecerea din casa lui Gheorghe Talpoş a participat şi Grigore Pintea, fostul şef al Miliţiei din Cenad, fapt confirmat şi de Mariana Talpoş. Am încercat să-l găsim şi pe Grigore Pintea, însă acesta locuieşte în Ungaria, unde s-a mutat după ce şi-a vândut proprietăţile din România.
 
Revenind la cronologie, de la Cenad, a doua zi după chef, grupul de persoane în care se aflau, pe lângă cetăţenii americani Constantin Panait şi Aurel Talpoş, Gabi, soţia gravidă al lui Aurel Talpoş, Dumitru Talpoş (n.r. – o altă rudă), Monica Marcu, ciobanul Gheorghe Talpoş şi Nadia a plecat la Sânnicolau Mare. Lor li s-au alăturat pentru fuga peste graniţă şi un pictor bucureştean şi un cetăţean din localitatea timişeană Mănăştur. 
 

Televiziunea Maghiară la Cenad

Tiberiu Boca, jurnalistla Secţia Românească a Televiziunii Maghiare, a venit la Cenad în 2010, la 20 de ani de la fuga Nadiei, pentru a face un reportaj. S-a lovit însă de reticenţa cenăzenilor de a vorbi despre acest caz. Nici ciobanul Gheorghe Talpoş nu a primit echipa de filmare cu braţele deschise. „Cu o zi înainte de a veni la Cenad, l-am sunat pe Gheorghe Talpoş. Când i-am spus cine sunt şi că am de gând să facem un reportaj, mi-a închis telefonul brusc“, declară Boca.

Casa construită după Revoluţie de către Gheorghe Talpoş

Echipa a reuşit să facă însă un scurt interviu cu Talpoş, pe care l-au prins în timp ce-şi repara maşina.
 
„Cum a fost posibilă fuga unuia dintre cei mai păziţi oameni din România? În anii ’80 se ştia că era suficient să întârzie o oră de la antrenament, ca să fie mobilizat un întreg aparat pentru găsirea ei. Se ştie când pleacă din punctul A în punctul B. În mod sigur a fost ajutată să treacă graniţa de către Securitate şi alte forţe. Însă doar Nadia ar putea să facă lumină despre cele întâmplate în ’89, dar ea nu doreşte acest lucru. Până la urmă, este de înţeles, oamenii care au ajutat-o să plece sunt în viaţă şi unii tot acolo lucrează“, adaugă Tiberiu Boca.
 

„Nadia a fost ajutată substanţial să fugă“

La realizarea documentarului televiziunii maghiare a participat şi jurnalista Brânduşa Armanca, fost director la studioul TVR Timişoara. „În mod cert, Nadia a fost ajutată substanţial să fugă. E greu de spus dacă de Securitate, de Miliţie, de alte forţe oficiale naţionale sau internaţionale, însă cert este că a fost sprijinită. Nu a fost o nebunie de moment, ci un lucru bine pus la punct. A fost aşteptată în Ungaria, totul era pregătit ca ea să plece în America. Una dintre curiozităţi este că se pot vedea stenogramele şedinţelor Comitetului Executiv, în care Ceauşescu este foarte supărat, furios de-a dreptul, când a aflat că Nadia a plecat“, susţine Brânduşa Armanca. 
 
Prima consecinţă a fugii Nadiei a fost trecerea trupelor de grăniceri de la MApN la Ministerul de Interne, chiar pe 15 decembrie 1989. Revoluţia a prins unităţile de grăniceri în degringoladă. 
 
„Mi s-a părut elegantă Nadia, care nu a dorit să vorbească despre această întâmplare. Nici presei americane. A vorbit mereu scurt. Am încercat şi noi s-o determinăm să ne spună ceva prin intermediari, dar răspunsul ei a fost că nu doreşte să discute despre acest subiect. Şi probabil că nu va vorbi niciodată. Întrebarea este în ce măsură a fost ea conştientă că plecarea ei va da lovitura finală regimului“, încheie Brânduşa Armanca.
 
Reporterii „Weekend Adevărul“ au încercat să obţină şi versiunea Nadiei, însă până la ora închiderii ediţiei fosta gimnastă, aflată în SUA, nu a răspuns.

 

„Nadia era un om apăsat de greutăţi şi probleme“

Din 1981, când antrenorii Bela şi Marta Karolyi rămân în America, cercul din jur se restrânge şi urmărirea informativă se înteţeşte pentru Nadia. Fosta vedetă a devenit simplă membră a Federaţiei Române de Gimnastică. Se vorbea că a fost iubita lui Nicu Ceauşescu, în vremea când fiul dictatorilor Nicolae şi Elena Ceauşescu era prim-secretar al judeţului Sibiu, însă nu s-a bucurat de prea multe avantaje. Nadiei nu i s-a mai permis să călătorească prea mult în Occident, singura parte bună fiind că i s-a permis să lucreze ca antrenoare. În 1989, Nadia Comăneci avea 27 de ani şi era antrenoare de junioare la Giurgiu. 
 

Ipoteza implicării serviciilor

Viorel Matei, fost senator, a lucrat ca şef la CAP-ul din Cenad încă din 1970. În anul 1989 era şef de fermă. După căderea comunismului, în 1990, avea să devină primarul Cenadului, funcţie pe care a ocupat-o până în anul 2000. Politicianul versat ştia şi încă ştie tot ce mişcă în zonă. Acesta vorbeşte deschis despre fuga Nadiei. 
 
„Nadia a stat mai mult în Cenad şi în Sânnicolau Mare. Nu doar o noapte, aşa cum se vorbeşte. A fost aici aproape o săptămână. Petrecerea dinainte de plecare a avut loc în casa ciobanului Gheorghe Talpoş. Stătea nu departe de casa mea. Am fost şi eu invitat la chef, dar nu m-am dus pentru că eu voiam să fiu primar la Cenad şi pe atunci trebuia să ai origini sănătoase, nu de petrecăreţ“, îşi începe povestea Viorel Matei.

Fostul senator PSD Viorel Matei FOTO optm.ro
 
Acesta susţine că ştia tot ce mişcă prin Cenad atât înainte să devină primar, cât mai ales după. „Să vă spun cum au stat lucrurile. Nadia a fost ajutată să plece de Securitate şi de alte servicii externe. Eu i-am cunoscut personal şi pe Valentin Ceauşescu, şi pe Nadia. Am avut un enorm respect pentru ce a făcut el pentru fotbalul românesc, iar Nadia este un simbol. Când am cunoscut-o, era profesoară de gimnastică la Giurgiu. Era în vara anului 1989. Am întâlnit un om apăsat de greutăţi şi de probleme. Ea nu a fost apreciată la adevărata valoare în ţara ei. După ce a făcut pentru România, putea să trăiască liniştită fără să facă nimic“, afirmă Viorel Matei.
 
Acesta confirmă că la cheful de la ciobanul Talpoş au luat parte persoane importante. „Au participat oameni ai legii, responsabili pe zonă ai Miliţiei şi ai Securităţii. Ştiu asta, pentru că am discutat cu ei după ce am devenit primar“, a povestit Matei.
 

„Am fost acuzat că nu am păzit frontiera“

După fuga Nadiei, şeful de post de la Sânnicolau Mare l-a luat la rost pe Viorel Matei. „A venit să ne certe că ce am făcut, că noi ne facem vinovaţi că Nadia Comăneci a trecut graniţa. Ne-a făcut dobitoci. Că noi trebuia să păzim frontiera. Răspunsul meu a fost că eu nu am chefuit cu Nadia şi nu ştiam că e aici“, mai declară Viorel Matei.
 
După câteva luni, după ce a devenit primarul Cenadului, Matei spune că s-a întâlnit cu comandantul grănicerilor de la vecinii din Kiszombor, care i-a povestit cum a fost prins grupul de români printre care se afla şi Nadia. 
 
„Vă pot spune că Nadia a părăsit hotelul de la Szeged în jurul orei patru dimineaţa. Ea a trebuit, practic, să fugă pentru că era în pericol de a fi arestată. Tot centrul Szegedului era plin de oameni ai Securităţii, care aveau misiunea să pună mâna pe Nadia şi să o aducă în ţară. Era probabil o altă parte a Securităţii“, afirmă Viorel Matei.

Drumul spre punctul de trecere a frontierei Cenad-Kiszombol
 
Ex-senatorul mai susţine că ciobanul Gheorghe Talpoş a fost reţinut la graniţa dintre Ungaria şi Austria, nu şi 
Nadia. „Ciobanul a fost acuzat de trecere frauduloasă a frontierei şi a fost reţinut. El pur şi simplu a fost un naiv.
Se întoarce fratele său după şase-şapte ani şi o aduce pe Nadia pe capul lui. Din 200 în 200 de metri era un pichet pe frontieră. Nu cred că cineva i-ar fi riscat viaţa Nadiei. Mai mult ca sigur, plecarea ei a fost programată. Ciobanul nu vrea să mai vorbească pentru că probabil a fost ameninţat. I s-a spus să tacă pentru că tot cei dinainte au rămas şi acuma la conducere. Dar singura persoană care ar putea să spună ce a fost atunci e Nadia. Mai mult ca sigur şi ea a fost sfătuită ca acest capitol să nu-l discute“, a declarat Viorel Matei.
 

„Ideea este de a nu da în mitul Nadia“

Ioan Haţegan, unul din cei mai apreciaţi istorici din Timişoara, s-a născut chiar la Cenad. Acesta a scris şi „Monografia Cenadului“, în care nu apare niciun cuvânt despre fuga Nadiei.
 
„Nu am considerat că trebuie să scriu. Unii vor să vorbească, alţii spun că nu e cazul nici după 25 de ani. Adevărul se ştie. Dar nu se vorbeşte. Tăcerea asta e din dorinţa de a proteja numele Nadiei. Este o parte din poveste care nu se spune. Şi anume, că Nadia a fost ajutată, asta e clar! S-a dorit plecarea ei. Iar în Cenad sunt implicaţi mulţi oameni. Ideea este de a nu da în mitul Nadia Comăneci, nu neapărat în femeia Nadia Comăneci“, susţine Ioan Haţegan.
 

Ipoteza unui fost general SRI

Fostul general SRI Aurel Rogojan afirmă că a fost vorba despre o operaţiune foarte bine pusă la punct. „Dar dacă nu avem documente, nu ştiu cât de importante sunt vorbele noastre. Şi nu sunt documente, pentru că treburile astea nu se fac pe hârtie. Ce să spun? Că Preşedintele american a dat din cap că o vrea pe fată? Astea nu sunt scrise niciunde, nu au de unde să iasă documente. A fost totul bine pregătit de CIA şi de alte servicii. Prea puţin contează care sunt alea. Dar se dorea denigrarea lui Ceauşescu“, declară Aurel Rogojan. 
 
Acesta afirmă că Nadia Comăneci era importantă pentru serviciile de spionaj pentru că era un apropiat al lui Nicu Ceauşescu, era în anturajul familiei. "Ca atare a devenit o ţintă pentru toate serviciile de spionaj, iar acest lucru era ştiut şi de serviciile din România. S-a încercat această penetrare printr-un simbol al României. Tocmai din acest motiv ea nu a mai fost lăsată să plece prea des din ţară. Dar să ştiţi că ea a fost şi privilegiată a regimului. Mai ales mama ei. Pe verema aia aveai nevoie de tot felul de aprobări, trebuia să stai la coadă. Ea nu trebuia să facă asta. De fapt, pentru plecarea Nadiei au folosit un român emigrat în America, care era un apropiat al mamei Nadiei", a mai declarat Rogojan.

Regimul Ceauşescu avea să cadă în scurt timp după fuga Nadiei
 
Întrebarea este dacă Nadia a conştientizat faptul că prin fuga ei va contribui la cădederea lui Ceauşescu. "Perso
nal, nu cred că Nadia a conştientizat. Dar a făcut parte din planul americano-sovietică de îndepărtare al lui Ceauşescu. A putut să scape atât de uşor de sub control tocmai pentru că în acea perioadă intrau în ţară numeroşi spioni, zeci de ziarişti, ofensiva era la cote maxime, ca atare existau probleme cu resursele şi mijloacele. Nu cred că o parte a Securităţii a ajutat-o pe Nadia, dar nu exclud varinta ca la nivel individual să fi existat securişti trădători. Şi la frontieră e posibil să fi fost ajutată de români, dar să ştiţi că Penitenciarul Rahova era plin cu ofiţeri de la graniţă arestaţi. Ei făceau foarte mulţi bani”, a explicat Aurel Rogojan.   
 

Anii ’90-2000 din America

La începutul anilor ’90, Nadia Comăneci a promovat linii vestimentare pentru gimnastică, lenjerie Jockey, echipament de aerobic şi rochii de mireasă. În 1994, s-a logodit cu gimnastul american Bart Conner şi s-a întors în România pentru prima dată de la plecare. Comăneci şi Conner s-au căsătorit în România în luna aprilie a anului 1996. 

Bart Conner şi Nadia Comăneci în 1996
 
Nadia Comăneci este vicepreşedinte al consiliului director al Special Olympics, preşedinte onorific al Federaţiei Române de Gimnastică, preşedinte onorific al Comitetului Olimpic Român, ambasadorul Sporturilor Româneşti, vicepreşedinte în consiliul director al Asociaţiei Distrofiei Musculare, şi membră a Fundaţiei Federaţiei Internaţionale de Gimnastică. Ea a fost de două ori decorată cu Ordinul Olimpic din partea CIO.
În decembrie 2003, a fost publicată prima sa carte, „Scrisori către o tânără gimnastă“.
 
Fundaţia Nadia Comăneci (www.nadiacomaneci.eu), înfiinţată în 2007, încurajează, susţine şi promovează performanţa în orice domeniu, pornind de la rezultatele sportive, la dezvoltarea educaţională şi profesională, până la calitatea vieţii şi a familiei. Fundaţia Nadia Comăneci a iniţiat MiniMe, un program educativ şi sportiv non-competiţional, dedicat copiilor cu vârste cuprinse între 1 şi 12 ani, în cadrul căruia se desfăşoară diferite activităţi de dezvoltare personală, cultură generală şi sport pentru cei mici.
 

1989 – apogeul emigrărilor

În anii ’80, zeci de mii de români îşi riscau viaţa pentru a trece graniţa din zona de vest a României şi pentru a ajunge în lumea liberă. Erau câteva articole de lege care incriminau trecerea frauduloasă a frontierei sau tentativa de trecere a frontierei, ca o crimă împotriva autorităţii. Asta însemna că era o infracţiune politică. Se pedepsea cu până la trei ani de închisoare. Grănicerii aveau, la rândul lor, nişte reguli care le permiteau folosirea armamentului din dotare.
 
Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi a transmis că anul de vârf al celor care au trecut clandestin graniţa a fost 1989, când aproape 50.000 de români au trecut ilegal frontiera: 27.000 au cerut azil în Ungaria, 7.932 – în Austria, 5.329 – în Iugoslavia, 3.121 – în Germania, 1.198 – în Franţa. 


Zona de frontieră cu Ungaria
 
Statisticile arată că în 1985 au fost 4.436 de refugiaţi, în 1986 – 6.839, în 1987 – 6.535, în 1988 – 10.305, iar în 1989 – 46.746. Aceste statistici includ doar cazurile fericite în care fugarii români reuşeau să se stabileasă în lumea liberă. 
 

„Trecerea frauduloasă a frontierei şi tentativa de trecere au rămas în toţi anii comunismului infracţiuni grave, cu consecinţe pe termen lung, atât pentru cel ce comitea fapta, cât şi pentru întreaga sa familie. Pregătirile erau adesea laborioase. Pe uscat, se trecea cu călăuze, care percepeau sume consistente, deloc uşor de procurat de cei dornici să plece. Călăuzele erau oameni din zonă, uneori ciobani sau ţărani, care nu băteau la ochi şi care ştiau foarte bine fâşia. După 1990, când oamenii au început să vorbească, s-a spus că unele călăuze colaborau cu Miliţia şi Securitatea, împărţind câştigul şi oferind periodic pe tavă câte un grup de fugari, pentru plan. Prin anii ’80, tarifele de călăuză pe la Valcani, Deta sau Oraviţa se ridicau la 20.000-25.000 de lei“, scrie Brânduşa Armanca în „Frontieriştii“. 

Recomandări pe aceeaşi temă: 

Pe cine văd românii drept ambasadorii lor în lume: Nadia, Hagi şi Halep urcă pe podium. Iohannis, în primii 10 clasaţi

Nadia Comăneci este „Prinţesa Veşnică“ într-un documentar regizat de actriţa americană Katie Holmes

Lech Walesa, fost preşedinte al Poloniei: „În timpurile comunismului, Nadia Comăneci a fost un model pentru mine“

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

43 Comentarii

Nirolf
25.07.2015, 19:44:34

Oricata lumina imbraca un om , in spate se insinuiaza umbrele . Nadia nu face exceptie de la aceasta regula . A fost materia prima in mainile unor papusari ce luptau impotriva totalitarismului . Acesta lupta era un pretext , de fapt era vizata Romania .

+10 (22 voturi)
POLITICALLY INCORRECT
25.07.2015, 21:07:11

Nirilof...ai pus punctul pe i....Nadia a fost o sportiva de exceptie...dar multi s-au folosit de ea...iar poate ca papuşarii nu luptau impotriva totalismului...ci ca sa i-a ei puterea...vezi situatia actuala....sa ne auzim de bine...sint fanul tau de mult😃

+2 (14 voturi)
valeriu topala
25.07.2015, 20:03:47

tot respectul pentru sportiva nadia comaneci,cel mai mare sporiv roman al tuturor timpurilor. ca om insa,lasa de dorit...aproape ca i-a luat la rind de la actori, cintareti pina la golani de cartier! nadia avea romania la picioare,nu trebuia sa faca asta...eu consider ca atat nadia cit si pacepa sunt TRADATORI de tara.

-8 (38 voturi)
mircea georgescu
25.07.2015, 20:15:10

O fata modesta, trasa de sfori de mafia din securitate. Securisti buni sau rai? Toti TRADATORI!

+7 (15 voturi)
Marcel Cristea
25.07.2015, 21:09:03

BS. Nadia left with some losers and hooked up with another married emigrant,,barricaded in a cheap motel down in Florida while hustled interviews to British tabloids. As a matter of fact this loser anti-American boyfriend of hers was trying to get her in Canada. The best think happened when Burt Conner meet her and decided to make a honest women out of her and the rest is folklore.

-10 (14 voturi)

Vezi toate comentariile (43)

Modifică Setările