Nemţii din Gărâna îl acuză pe noul primar că a câştigat alegerile prin şmecherie românească GALERIE FOTO

Apele sunt tubluri în liniştitul sat Gărâna

Gărâna, satul devenit cunoscut în toată ţara pentru festivalul de jazz care se organizează anual, este un butoi cu pulbere. O parte din cei care au case acolo sunt revoltaţi pe noul primar, Gabriel Bordea, care a câştigat alegerile la o diferenţă de doar 11 voturi

Satul Gărâna a fost înfiinţat în 1828, cu numele Wolfsberg, de coloniştii germani proveniţi din Pădurea Bavareză şi din Boemia de Sud. Nemţii au plecat însă treptat, iar după Revoluţie nu au mai rămas decât câteva familii la Gârâna şi Brebu Nou, comuna de care aparţine satul. Democraţia romînească a adus noi schimbări demografice, asftel că în 2012, aproximativ 50 la sută din casele din Gârâna şi 30 la sută din Brebu Nou au fost recumpărate de etnici germani.



GALERIE FOTO

O mare parte din ei sunt nemulţumiţi pe Gabriel Bordea, primarul ales în această vară. Aceştia reclamă că a câştigat alegerile printr-o manevră necinstită. Gabriel Bordea (PNŢCD) a fost ales cu 120 de voturi, iar fostul primar Karl Rank (Forumul Democrat al Germanilor), a avut cu 11 voturi mai puţin.

Gărânezii îl acuză pe Gabriel Bordea că a făcut flotant sau domiciliu pentru 97 de persoane din Timişoara, mulţi dintre ei fiind angajaţi ai firmei de mezeluri Agil, condusă de tatăl său.

„La recensământul din 2011 au fost doar 108 persoane, iar pe lista alegătorilor au apărut 264. Li s-au făcut mutaţii şi buletine de flotant. Mulţi dintre ei sunt angajaţi la Agil şi la încă o firmă condusă de ei. Avem listele cu fiecare alegător, cunosc fiecare casă, fiecare cameră din Gărîna. 30 din ei locuiau într-o singură casă cu trei camere şi o bucătărie. Am făcut o sesizare la vremea aceea, la BEC, dar nu s-a luat în considerare, pentru că au fost foarte multe localităţi în România, unde s-au câştigat astfel alegerile”, a declarat Karl Rank, fostul primar al Gărânei.

A pregătit alegerile din timp

Gabriel Bordea a fost consilier local la Gărâna pe listele Forumului German, între 2006-2012, dar în urma unor certuri cu nemţii, acesta a candidat în această vară din partea PNŢCD.

„Ar fi fost bun un suflu nou la Gărâna, dar ce face Bordea nu este acceptabil. Noi eram dispuşi să-l susţinem, eram curioşi ce planuri are. Dar el a zis că nu-l interesează comuna şi că a venit să facă bani. Dacă voi vreţi ceva, cereţi, noi ne gândim dacă aprobăm. La audienţa aia m-am simţit mult mai rău ca la securitate. Acum nu face altceva decât să instige şi să verifice trecutul. Nu văd o preocupare de primar”, a declarat Rudolf Kortvelyessy, unul din localnicii revoltaţi.

Legea română prevede că orice persoană care are un permis de şedere într-o localitate, mai vechi de trei luni, poate să voteze. „Gărâna şi Brebu Nou sunt sate de vacanţă în proporţie de 80 la sută. E normal ca oamenii care au case de vacanţă să aibă şi dreptul la rezidenţă sau domiciliu. Nu ştiu câţi dintre ei au votat cu mine, câţi cu ceilalţi. Sunt şi angajaţi de la Agil, dar nu mai mult de cinci la sută. O parte sunt rude de-ale mele, care vin în vacanţă aici. Cei care fac acum reclamaţii împotriva mea au pierdut avantajele pe care le aveau înainte”, a spus Gabriel Bordea.

Primarul îi arată cu degetul pe ceilalţi

Noul primar îi acuză pe predecesorii săi că au lăsat satul cu numeroase datorii şi sunt responsabili pentru tăierea ilegală a 3.400 de copaci, ceea ce înseamnă o pagubă de peste 100.000 de euro.  „Am vorbit cu cei 20 de ciobani din zonă şi mi-au spus că au dat bani fostului primar, pentru păşunare. Plus carne de miel şi brânză. Am găsit datorii de două miliarde de lei vechi. S-a făcut un poriect pentru canalizare de aproape un milion de euro, care e inutil, pentru că nu funcţionează”, a mai spus Bordea.

Karl Rank se apară şi spune că pentru toate datoriile care au rămas în urmă,  au votat atât Gabriel Bordea, cât şi fratele său. Adrian, care au fost consilieri locali.

"Noi nu am avut bani şi am apelat la un proiect pe fonduri structurale pentru canalizare şi o staţie de epurare. Am cerut 50.000 de euro de la bancă, plus suma pentru TVA, care urmează să fie returnată mai târziu. Dar ca şi consilieri, au votat şi ei. Nu este adevărată nici acuzaţia cu ciobanii. În ultimii doi ani nu s-a perceput niciun ban de la ei, pentru că păşunau pe terenuri private", a explicat Rank. 

Bătălie pe pământurile nemţilor

Bătălia pentru Gărâna şi Brebu Nou este mare pentru că zona de la poalele Semenicului este o veritabilă oază turistică. Gărâna este unul din cele mai pitoreşti sate din România. A devenit mult mai cunoscut odată cu Festivalul de Jazz, care se organizează din 1997, devenit una din manifestările de marcă ale jazz-ului din estul Europei.

Pe de altă parte, în zonă există 3.000 de hectare de pământ care în acte aparţin încă nemţilor care au părăsit satele construite de străbunii lor. Pentru acestea se vor da marile bătăli.

Peste patru ani primar va fi văcarul satului

Dacă legile din România permit înainte de alegerei asemenea manevre, nemţii din Gărâna sunt convinşi că peste patru ani vor reveni la conducerea localităţii. "Dacă actualul prima şi-a adus angajaţii la Gărîna să îl voteze şi să câştige alegerile, eu am o mie de angajaţi la fabrică. Peste patru ani voi muta la Gărână atâţia cât trebuie. Iar ca primar îl vom pune pe văcarul satului", a spus Rudolf Kortvelyessy, care este director la cunoscuta fabrică Kathrein.