Oraşul din România care se află la un pas de Guinness Book. Patru teatre de stat, în patru limbi diferite

Marko Adzici într-o reprzentaţie pe scena Teatrului Merlin FOTO Alin Zelenco

Începând din luna ianuarie 2019, teatrul de limbă sârbă funcţionează în cadrul Teatrului de Păpuşi şi de Tineret Merlin, finanţat de Consiliul Judeţean Timiş.

În 1953, Timişoara devine singurul oraş din Europa cu trei teatre de stat în limbi diferite: română, germană şi maghiară. Era anul în care piesa „Die Karlsschuler” (Eleveii şcolii de cadeţi), de Heinrich Laube, a marcat începutul Teatrului German de stat din oraşul de pe Bega. Tot în acelaş an s-a înfiinţat secţia maghiară, care patru ani mai târziu devine instituţie de sine stătătoare, iar din 1990 poartă numele dramaturgului Csiki Gergely. Spiritul multicultural a fost unul din atuurile Timişoarei pentru câştigarea titlului de Capitală Culturală Europeană pentru 2021. 

În acest context, reprezentanţii comunităţii sârbeşti din Timişoara vor să realizeze o nouă premieră.

Înfiinţarea teatrului de stat în limbă sârbă ar însemna o premieră mondială, demnă de Guiness Book: primul oraş din lume cu patru teatre în diferite limbi.

“În Timişoara pe care o ştiu, în care trăiesc şi pe care o iubesc, nu se pune problema cine trebuie să facă şi ce trebuie să facă, ci cum e de făcut. O comunitate care a contribuit, esenţial, la ceea ce este astăzi Timişoara, mai ales la dezvoltarea vieţii culturale pe malurile Begăi, este şi în momentul de faţă fără un teatru de stat în limba maternă. E vorba, desigur, de sârbii timişoreni. Nu trebuie să fii specialist în arta teatrală, nici doctor în actorie şi nici măcar iubitor de teatru pentru a înţelege importanţa unui astfel de demers. Trebuie doar să îţi peste de Timişoara”, a spus jurnalistul Raico Cornea (foto).

Sârbii au fost răbdători

Au existat mai multe tentative de înfiinţare a unui teatru de stat în limba sârbă. De ani buni funcţionează trupa de teatru sârbesc “Thalia”, cu sute de reprezentaţii în întregul Banat.

În 2014, sârbii erau mai aproape ca oricând de a înscrie Timişoara în Guiness Book, ca singurul oraş din lume cu patru teatre de stat în patru limbi, dar n-a fost să fie atunci. 

A fost o hotărâre de Consiliului Judeţean Timiş prin care se înfiinţează teatrul în limbă sârbă. În prima fază, au fost scoase patru posturi, pentru doi actori şi doi maşinişti. Proiectul nu a mai fost pus în aplicare pentru că a venit criza economică.

Răbdători şi încăpăţânaţi sârbii timişoreni nu au renunţat la planul lor de a avea un teatru în limba lor.

Secţie de teatru în limba sârbă la Teatrul Merlin

Noutatea este că începând din luna ianuarie 2019, teatrul de limbă sârbă funcţionează în cadrul Teatrului de Păpuşi şi de Tineret Merlin, finanţat de Consiliul Judeţean Timiş. Asta înseamnă că actorii sârbi sunt plătiţi din bugetul statului. Este un pas mare pentru ei, însă pentru a deveni un teatru de stat de sine stătător, vor trebui să iasă cumva de sub tutele Teatrului Merlin.

“Deocamdată suntem în Teatrul Merlin şi funcţionăm ca o secţie în limba sârbă. Toată logistica aparţine celor de la Merlin. Dar e un pas mare. Acum sunt doi angajaţi, eu cu Jasmina Mitrici, cu posibilitatea să avem nişte colaboratori din Serbia sau din Timişoara. Mai avem o actriţă care a terminat facultatea, mai sunt două fete care sunt în anul trei la facultate. Să vedem ce o să fie pe viitor. Sunt planuri mari, dar depindem şi de bani”, a spus Marko Adzici, actor la teatrul sârbesc din Timişoara.

Marko Adzici este originar din Vârşeţ (Serbia), unde a făcut parte din trupa de teatru die limbă română. 

“Tot ce s-a făcut până acum e datorită fostului deputat Slavomir Gvozdenovici, al deputatului de acum, Slavoljub Adnagi, cât şi preşedintele Uniunii Sârbilor din Banat, Ognjan Krstici”, a mai spus Marko Adzici. 

“Avem o mare tradiţie teatrală pe aceste meleaguri”

Scriitorul Slavomir Gvozdenovici a fost unul dintre cei care au luptat pentru înfiinţarea teatrului de stat în limbă sârbă.

“După mult timp, se poate spune că avem teatrul sârbesc de stat. E mic. Şi este pe scena Merlin. Dar finanţarea este de la Consiliul Judeţean Timiş. Pe timpul meu a început totul. Dar pe fondul crizei, trebuiau să reducă posturile de la stat. Iată că acum am reuşit. Timişoara este un exemplu unic în Europa. Noi avem o mare tradiţie teatrală pe aceste meleaguri. Părintele teatrului sârbesc, Joachim Vujici, este la origine, după mamă, din Sânpetru Mare. Câţiva sârbi din Cenad şi Timişoara s-au aflat printre întemeietorii Teatrului Naţonal Sârbesc din Novi Sad”, a spus Gvozdenovici (foto)

“Primul pas e super OK. Următorul pas este să se desprindă de Merlin. Dar asta e o chestiune strict administrativă. Trebuie văzută şi forma în care se poate face. Cum să fie plătiţi aceşti oameni angajaţi la teatrul sârbesc. Autorităţile îi plătesc acum în cadrul Teatrului Merlin. Trebuie să se găsească o altă modalitate, să fie înfiinţat Teatrul Sârbesc ca şi entitate, ca instituţie. Dar s-a făcut un pas mare pentru Timişoara şi pentru comunitate”, a adăugat Raico Cornea. 

Primii actori ambulanţi au venit la Timişoara în 1758

Începutul teatrului în Timişoara începe în 1753, când administraţia oraşului a permis oficial ca o trupă de actori ambulanţi să susţină în oraş reprezentanţii teatrale în limba germană. În 1758, s-a jucat teatru în clădrirea primăriei rasciene (pe acest loc se află acum liceul „Nikolaus Lenau”), iar în 1875, la Timişoara s-a inaugurat teatrul „Franz Joseph”, în actualul Palat al Culturii.