Oraşul în care transportul public a ajuns să depindă de construirea unui cartier al şoferilor de autobuz şi vatmanilor

Asigurarea transportului public din Timişoara în parametri optimi depinde de construirea unor blocuri pentru şoferii şi vatmanii RATT, susţin reprezentanţii regiei de transport care au propus aprobarea unui studiu de oportunitate care vizează construirea a şapte blocuri de câte 10 etaje fiecare pentru personalul RATT.

Şapte blocuri de câte zece etaje fiecare, totalizând un număr de 390 de apartamente. Aceasta este soluţia Regiei Autonome de Transport Timişoara pentru rezolvarea crizei fără precedent de şoferi şi vatmani cu care se confruntă instituţia. Investiţia, estimată la aproape 12 milioane de euro, ar urma să fie realizată din profitul RATT. Managerul RATT, Ioan Goia, susţine că acordarea unei locuinţe de serviciu a ajuns singura soluţie de rezolvare a crizei şoferilor, în condiţiile în care legea nu permite majorări salariale sau alte facilităţi.

Propunerea Regiei Autonome de Transport Timişoara (RATT) a stârnit dezbateri aprinse în Consiliul Local. Primarul Nicolae Robu, aflat în conflict cu conducerea RATT, a îmbrăţişat propunerea de construire a locuinţelor de serviciu, susţinând că aceasta a devenit o condiţie „sine qua non”. „Avem mijloace de transport în comun, dar nu are cine să le conducă pentru că avem un mare deficit de personal: şoferi şi vatmani. Se încearcă atragerea personalului prin oferirea locuinţelor de serviciu. Eu ştiu că situaţia este critică, sunt nemulţumit de cum funcţionează transportul în comun şi de fiecare dată explicaţia este lipsa de personal în condiţiile actuale, dată fiind concurenţa pe piaţa globală. Sunt oferte mai bune şi şoferii preferă oferte alternative”, a spus primarul Nicolae Robu în susţinerea proiectului.

„Nu putem să angajăm pe oricine la RATT. Trebuie să aibă şi o anumite calitate umană şi trebuie interesaţi aceşti şoferi, vatmani sau personal auxiliar să vină de undeva. Eu nu cred că Timişoara mai are capacitate să angajeze mâine 10 vatmani, chiar şi cu un salariu mai mare. Dacă e să comparăm salariile, la Curtici, ultimul CAP funcţional, un şofer pe tractor are salariu 2.000 de euro. Consideraţi că este rău să se construiască un bloc pentru angajaţii RATT ca să îi fidelizăm? Toate firmele din oraş s-au dezvoltat oferind anumite facilităţi angajaţilor”, a apărat proiectul şi consilierul local Simion Moşiu, care a propus chiar şi construirea unei creşe şi a unei grădiniţe în cartierul şoferilor şi vatmanilor.

Consilierii PSD s-au opus proiectului, susţinând că RATT ar trebui să se concentreze pe îmbunătăţirea serviciilor pe care le oferă conform obiectului de activitate. „Mi se pare exagerată această solicitare şi grupul de consilieri PSD nu va vota. Nu îmi dau seama de unde va fi finanţat acest proiect. Eu cred că o societate în regim capitalist trebui să specializeze pe obiectul său de activitate şi să externalizeze serviciile conexe, nu să îşi mărească portofoliul. Nu vom vota un asemenea proiect. Populaţia are alte aşteptări de la RATT”, a spus liderul consilierilor PSD, Dan Idolu.

În urma dezbaterilor, proiectul a fost respins, dar primarul Nicolae Robu a spus că va repune proiectul pe ordinea de zi cu ocazia unei şedinţe viitoare. „Iniţiativa RATT este una care şochează la prima vedere, dar nu trebuie calificată proastă numai pentru că este ceva neobişnuit. RATT şi-a propus să construiască cu bani a căror provenineţă ar urma să fie stabilită, circa 400 de locuinţe de serviciu. Sigur că e mult, dar în contextul în Timişoara nu este şomaj, în contextul în care profesia de şofer sau vatman nu e foarte atrăgătoare pentru că oamenii trebuie să se trezească cu noaptea în cap, fac să nu fie înghesuială pentru angajarea pentru aceste posturi. În ceea ce priveşte majorările salariale, acestea nu pot fi făcute”, a declarat primarul Nicolae Robu.