Parteneriat pentru un Banat puternic şi modern: Europa discuta cu regiuni, să încercăm să gândim în maniera asta

Nelu Popa, Romeo Dunca, Alin Nica şi Dominic Fritz

În Palatul Administrativ din Timişoara s-a semnat parteneriatului de colaborare între Timiş şi Caraş-Severin şi Reşiţa şi Timişoara, pentru un Banat puternic şi dezvoltat.

Preşedinţii celor două consilii judeţene, Timiş şi Caraş-Severin, Alin Nica şi Romeo Dunca, şi primarii municipiilor Timişoara şi Reşiţa, Dominic Fritz şi Nelu Popa, au semnat astăzi, pe 1 decembrie, un parteneriat strategic pentru Banat.  

Prin acordul de parteneriat se urmăreşte colaborarea la numeroase proiecte de anvergură, cu impact major în dezvoltarea întregii zone.  

Printre acestea; tren-tramvai între Timişoara şi Reşiţa, drum expres între Berzovia şi Autostrada Vestului, patru benzi de la Reşiţa la Moraviţa (frontiera cu Serbia). 

„Fie că vorbim de calea ferată care va lega Timişoara de Reşiţa sau de lărgirea la patru benzi a drumului judeţean ce leagă Timişoara de Buziaş, sau de legătura dintre Reşiţa şi autostrada A1 prin Buziaş şi Topolovăţul Mare, de fiecare dată discutăm de proiecte care vor avea un impact major care vor lega cele două judeţe prin infrastructură modernă. Caraş-Severin este un judeţ unde timişenii şi timişorenii aleg să-şi petreacă timpul liber. De aceea, legăturile rutiere şi feroviare sunt foarte importante pentru a asigura o mobilitate a persoanelor”, a spus Alin Nica, preşedintele CJ Timiş. 

„Este cunoscut că Banatul de munte este o parte deosebit de importantă, de frumuseţe şi culoare. De aici şi intenţia de a-l transforma în destinaţie turistică a oamenilor ce lucrează în Timiş, Arad, Mehedinţi, într-o zonă recreativă, de concedii. Pentru asta avem nevoie de infrastructură. Va fi un drum lung, e nevoie de proiecte serioase, de investiţii serioase. Din fericire, prin conjunctura actuală, din 2021 până în 2027 avem la dispoziţie foarte mulţi bani europeni, rămâne doar puterea noastră de a accesa aceşti bani. Acesta este şi motivul pentru care am gândit un proiect comun, care să cuprindă aceste intenţii de dezvoltare. Este vorba de realizarea legăturii dintre autostradă, în aşa fel încât să legăm zona turistică Poiana Mărului, Muntele Mic, după care tren-tram-ul Timişoara-Reşiţa, şi nu în ultimul rând accesul facil de la autostradă către zona Moldova Nouă, pentru că trebuie să dăm posibilitatea portului de acolo să poată să primească şi să trimită marfă”, a declarat Romeo Dunca. 

„Viitorul Timişoarei este strâns legat de viitorul întregului Banat. Întregul Banat ca regiune se află într-o competiţie pentru oameni, idei şi resurse. E important să lucrăm împreună pentru o viziune comună a acestui Banat, ca o regiune importantă în Europa. Nu vorbim doar de turism, ci şi de economie, resurse umane, tineri din toată regiunea, pentru asta avem nevoie de conectivitate. Planul nostru e să conectăm Timişoara de întreaga zonă metropolitană, dar nu ne oprim aici. Avem o viziune şi dincolo de judeţul Timiş. Nu ne oprim, ci avem o viziune dincolo de judeţul Timiş. Tocmai pentru că Banatul nu este doar judeţul Timiş. Prima vizita a mea la un alt primar a fost la Resita, la Nelu Popa. Atunci am povestit de ideea tren-tram, care să ne conecteze, turistic şi să revigoreze toată economia acestor două judeţe. Nelu Popa face multe şi repede. După câteva săptămâni avem pe masa acest acord. Subliniez că este un exemplu de colaborare intre instituţii, nivele de guvernare, dincolo de limite imaginare politice. Dacă vrem să dezvoltăm Banatul şi România, atunci trebuie să trecem dincolo de lupte politice şi de orgolii instituţionale care doar ne limitează. Românii ne au ales să lucrăm împreună” a afirmat Dominic Fritz.  

„După 30 de ani de la Revolutie, în majoritatea perioadei au existat poziţii antagoniste şi la nivel de judeţ Timiş şi la nivel de judeţ Caraş. Ba a fost stânga la oraş, dreapta la judeţ sau invers, ori stânga într-un judeţ, dreapta în celălalt judeţ, pentru prima dată Banatul de munte se uneşte cu Banatul de şes în vederea unor proiecte palpabile de infrastructură rutieră sau feroviară.  

O văd şi ca pe o chestiune premergătoare a unui tratament regional. Europa discută cu regiuni, nu discută cu judeţe. Şi trebuie să gândim în maniera asta”, a spus Nelu Popa. 

Primarul Reşiţei a trecut apoi la câteva detalii tehnice.  

„Trebuie să subliniem că aceasta posibilitate de lucru a fost creată de guvernul care conduce astăzi România, din două motive: a coborât nivelul de decizie la regiune, ne-a dat voie ca pe proiectele mari infrastructură să putem să pornim lucruri noi în regiune. Ministerul Transporturilor este în incapacitate de a face aceste proiecte, de căi ferate, centuri de oraşe, conexiuni prin intermediul acestor drumuri expres. 

Aceste proiecte depăşesc un miliard de euro. S-a creat această posibilitate ca noi să lucrăm tehnic pe ele”, a adăugat Nelu Popa.