Pont de weekend: Locul în care Dunărea părăseşte Serbia şi intră în România. 10 euro cazarea pe noapte plus un mic dejun

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cei care vor să aibă parte de un weekend inedit, nu foarte departe de casă, fără costuri foarte mari, dar civilizat, pot opta pentru o ieşire pe Dunăre, în Serbia.

Avem o ţară foarte frumoasă, nu există nicio îndoială, dar e clar că nu ne pricepem la turism. Chiar dacă sunt locuri în ţară unde încep să se mişte lucrurile, încă mai e mult până departe. 

Mai cu seamă în superba zonă a Clisurii Dunării, unde, în ultima vreme lumea a început să alerge după turişti, pe seama cărora pot mânca o pâine bună. 

Mentalitatea este însă păguboasă. Proprietarii de pensiuni nu se gândesc decât să stoarcă turiştii de bani. Unde mai pui că de multe ori eşti întâmpinat cu feţe acre, de ospătari sictiriţi, iar un sejur care s-ar vrea de relaxare, ar putea deveni un stres.

Ştim că reclama prin viu grai e cea mai bună. Dar odată ce au fost nemulţumi de servicii, turişii nu se mai întorc, ba chiar îi vor sfătui şi pe alţii să ocolească acel loc.

image



10 euro cazare la Stara Palanka
 

Lucrurile stau cu totul altfel pe partea cealaltă a Dunării, în regiunea Banatul de Sud din Serbia. Vecinii, spre lauda lor, ştiu să se poarte cu oaspeţii, se pricep de minune să facă turism. Dacă doriţi să evadaţi din oraş, puteţi alege un week-end acolo unde Dunărea părăseşte Serbia şi intră în România. Vă veţi convinge pe propria piele de diferenţe...

image

Ultima localitate sârbească pe lângă care trece Dunărea înainte să intre în România este Stara Palanka. Ţine de localitatea Bela Crkva (în traducere Biserica Albă), aflată 10 kilometri distanţă. Stara Palanka (lângă se află şi Banatska Palanka) este sat cu mai puţin de 300 de locuitori, care se întinde la confluenţa râurilor Nera şi Caraş şi fluviul Dunărea. Pe aici curge canalul Dunăre-Tisa-Dunăre. Până în anul 1918, adică până la ruperea Banatului, a ţinut de judeţul Timiş. 

image



Cea mai bună ciorbă de peşte
 

În micuţul sat pescăresc se află mai multe pensiuni. Partea interesantă este că există un preţ standard de cazare cerut de patroni: 10 euro de persoană, la care este inclus şi un mic dejun copios, aşa cum se mănâncă la sârbi. În comparaţie, la noi preţurile cele mai mici sunt duble. Sunt şi câteva restaurante şi terase, unde, cei care au mai fost acolo, spun că se mănâncă cea mai bună ciorbă de peşte.

image


 

Toate meniurile sunt scrise şi în limba română, încă o dovadă a atenţiei pe care o acordă sârbii pentru atragerea turiştilor. O porţie de ciorbă de peşte costă 200 de dinari (7 lei), un platou de mix grill costă 670 de dinari (24 de lei), un platou de cevapcici costă 420 de dinari (15 lei), însă, atenţie, porţiile sunt incredibil de mari. 

image

Bela Crkva se află la o distanţ de 100 de kilometri de Belgrad, 110 kilometri de Timişoara, 87 de kilometri de Reşiţa, 32 de kilometri de Oraviţa, 35 de kilometri de Vârşeţ, 39 de kilometri de Moldova Nouă. De la punctul de trecere a frontierei de la Naidăş mai sunt doar 15 kilometri.


Relaxare pe lacurile de la Biserica Albă
 

În Bela Crkva se află patru lacuri amenajate special pentru plajă şi turism. “Bela Crkva este o localitate multietnică. Din cei peste 20.000 de locuitori, aproximat şase la sută din populaţie este de etnie română. Există biserici pentru ruşi, români, romano-catolici şi sârbi. Lână noi se află şi un sat de cehi. Ne lăudăm cu şase lacuri naturale, cât şi cu râurile Dunărea şi Nera, numai bune pentru amatorii de pescuit. Există 40 de obiective de cazare de 1 şi 3 stele”, a declarat Licko Lujza, directorul organizaţiei tursistice din Bela Crkva.

image

Cele mai ieftine cazări la pensiunile de la Biserica Albă costă între 4 şi 7 euro, fără mic dejun. Găsiţi cazare şi la 1.500 dinari (55 de lei), 2.000 dinari (73 de lei) dar şi apartamente de lux care ajung la 6.000 de dinari (219 lei).
 

Reprezentanţii oraşului susţin că dacă în 2002 au fost vizitaţi de aproximativ 5.000 de români, spre exemplu pe întreg anul 2012 numărul românilor care au ajuns la Biserica Albă a trecut de 500.000. }n utimii ani, municipalitatea sârbă a venit de mai multe ori la Timişoara şi Reşiţa pentru a-şi promova locurile. Nu le-a fost prea greu să tipărească pliante şi în limba română.

image


 

În fiecare an, la sfârşitul lunii iunie, la Bela Crkva se desfăşoară un tradiţional carnaval al florilor, care are deja o vechime de 150 de ani.


Citeşte şi:
 

Insula cailor sălbatici, paradisul ascuns al Banatului. Comuniştii au vrut să facă aici un depozit de deşeuri

Primul hotel plutitor din România, gata de inaugurare: satul lacustru care îi va face pe turişti să creadă că sunt în Maldive sau în Bora Bora
 

FOTO Ţinutul Cehesc din Banat: O enclavă care se încăpăţânează să supravieţuiască istoriei











 

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite