Povestea tragicului incident din Munţii Banatului. Nouă persoane au murit îngheţate. „Unul era aproape în picioare, ţinându-se de nişte crengi de brad”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Accidentul de pe Muntele Mic, soldat cu nouă victime, a fost cel mai grav întâmplat în munţii Banatului şi al doilea la nivel naţional, după cel de la Bâlea-Lac.

Staţiunea montană Muntele Mic este situată la poalele versantului sudic al Munţilor Ţarcu, la o altitudine de 1.525 metri, în judetul Caras Severin. Cel mai înalt vârf, Muntele Mic, se află la 1.802 metri. Acum jumătate de secol, la 29 mai 1966, a avut loc aici un cumplit accident montan, despre care presa de atunci nu a scris nimic. 

În acea perioadă, accidentul petrecut pe Muntele Mic, soldat cu nouă victime, a fost cel mai grav întâmplat în munţii Banatului şi al doilea la nivel naţional, după cel de la Bâlea-Lac, din 1977, unde s-au înregistrat peste 20 de morţi.
 

Informaţiile au circulat numai pe căi neoficiale. Istoricul bănăţean Mircea Rusnac a scos la iveală povestea tragediei de la unul dintre martorii importanţi.

“Am avut ocazia să vorbesc cu domnul Traian Constantin Novac, acesta mi-a povestit despre cele întâmplate. Are 88 de ani şi nu mai doreşte să iasă în public”, spune Mircea Rusnac. 

Opt dintre victimele de pe Muntele Mic participau la un consurs de orientare turistică. A noua victimă era un cioban ardelean.

Concursul a fost organizat la nivel naţional, de către Federaţia Orientării Turistice. Aceasta avea pe atunci o organizare identică cu a altor federaţii sportive, cu concursuri şi campioni pe ţară. Un asemenea concurs, cu participanţi din întreaga ţară, a avut loc şi pe Muntele Mic la 29 mai 1966, concurs organizat de reşiţeanul Adrian Cârje, stabilit la Timişoara, şi de Asociaţia Electromotor Timişoara. 
 

De altfel, şi cele mai multe victime aveau să provină din acelaşi oraş. Ulterior, echipa din care făcea parte şi Traian Constantin Novac avea să participe mai mult de o săptămână la căutarea cadavrelor. 

image

Muntele Mic FOTO banaterra.org
 

Dar ce se întâmplase de fapt? 

“Concursul a început la ora 9 dimineaţa pe o vreme acceptabilă, însă la scurt timp aceasta s-a deteriorat brusc. A pornit un vânt de 90 km/h, s-a lăsat o ceaţă groasă, iar ploaia s-a transformat repede în zăpadă. Însă se pare că până la urmă principala cauză a tragediei care a urmat a fost panica participanţilor. Dacă ei nu ar fi intrat în panică, dezastrul ar fi putut fi evitat. Dacă în zona cabanelor de pe Muntele Mic, la altitudinea de 1.500 metri, ningea, mai jos, în zona Fântâna Voinei, la 1.100 metri, era numai ploaie, iar de acolo putea fi găsit drumul către Borlova. Aşadar, concurenţii ar fi trebuit să coboare către vale, însă se pare că şi-au pierdut firea, iar în două cazuri există chiar suspiciunea că ar fi băut. Între aceştia din urmă s-a numărat şi concurentul Petrea din Oţelu Roşu, care, cunoscând de altfel foarte bine zona, a vrut să meargă către Poiana Mărului. Când a fost găsit decedat, era aproape în picioare, ţinându-se de nişte crengi de brad. Chiar dacă la un moment dat concursul a fost anulat, acest lucru era foarte dificil de anunţat participanţilor, pe atunci neexistând telefoane mobile”, explică Mircea Rusnac.

Muntele Mic

Muntelele Mic FOTO muntelemiconline.ro
 

Ciobanii i-au furat banii

Se pare că un grup de şapte-opt dintre participanţi au încercat să se salveze, însă şi aici au avut loc două drame. 
 

“În primul rând, chiar Cârje s-a desprins de grup, pretinzând că nu era bună direcţia în care se mergea. El a plecat singur, întâlnindu-se apoi cu nişte ciobani din Borlova. Având la el mulţi bani (câteva mii de lei), le-a oferit acestora toţi banii, solicitându-le să-l ducă la cabană. Însă aceştia au refuzat banii, spunând că pentru ei animalele erau mai importante. L-au chemat cu ei până a doua zi, oferindu-se să îl găzduiască la stână. Cârje însă a refuzat, existând şi în cazul său suspiciunea că ar fi băut ceva înainte. În consecinţă, mai târziu, aceiaşi ciobani l-au găsit decedat. Atunci i-au luat toţi banii şi l-au îngropat undeva, locul precis nefiind identificat nici până astăzi”, a mai spus Rusnac. 

Colegii l-au abandonat pe munte.

O altă dramă a fost cea a tânărului de 24 de ani Săucan, provenit dintr-o familie de maramureşeni stabiliţi în Timişoara. “El era suferind de hipoglicemie şi deseori i se întâmpla să leşine. Prin urmare, ar fi trebuit să aibă la el în permanenţă nişte cuburi de zahăr sau bucăţi de ciocolată, însă în acest caz nu s-a asigurat. În consecinţă, a căzut pe traseu, fiind lăsat acolo de colegi, situaţie inadmisibilă din punct de vedere sportiv. Mai târziu ei nu l-au mai găsit şi Săucan a murit îngheţat. S-au înregistrat şi victime din alte localităţi, precum Turnu Severin, Braşov sau Piteşti”, a afirmat Mircea Rusnac.

Muntele Mic FOTO banaterra.org

Muntele Mic FOTO banaterra.org
 

Amplă operaţiune de salvare

Cei care au supravieţuit s-au adăpostit pe la stâne până când a trecut urgia. Zilele următoare a avut loc căutarea victimelor, facilitată pe măsură ce stratul de zăpadă depus se topea. 

“Primul mort găsit a fost Păcurariu de la Electromotor Timişoara, care a fost pus într-o pătură şi tras pe zăpadă. Către cruce a fost găsit şi Săucan, transportat ulterior cu un camion până la Timişoara. Trei oameni fuseseră scoşi din producţie, fiind detaşaţi pe Muntele Mic pentru a căuta cadavrele victimelor. Pe lângă această echipă din Timişoara, au mai participat la căutare şi echipe din Braşov şi Piteşti. O victimă a fost găsită aproape dezbrăcată, presupunându-se că ar fi înnebunit de disperare. În câteva zile au fost găsiţi toţi, cu excepţia lui Cârje. În cazul său ar fi trebuit să se facă plângere la Miliţie împotriva ciobanilor care l-au jefuit şi l-au abandonat, astfel căutările desfăşurându-se în continuare. Deşi se ştia că mama sa mai trăia la Reşiţa, nu s-a depus nicio asemenea plângere, iar căutarea în cazul său nu s-a mai făcut. Pe lângă aceşti participanţi, după cum spuneam, a pierit şi un cioban originar din Ardeal, angajat la Borlova. Acesta s-a rătăcit, necunoscând prea bine zona. A fost găsit de o expediţie care îl căuta pe Cârje. Era în mare măsură mâncat de animale”, a mai relatat istoricul. 

Muntele Mic

Muntelele Mic FOTO muntelemiconline.ro
 

Pentru toată tragedia a fost găsit un acar Păun în persoana secretarului Federaţiei, prezent la competiţie, care a fost înlocuit din funcţie pe motivul că nu trebuia să permită desfăşurarea acesteia. 

Ulterior, timişoreanul Rudolf Kroupa s-a îngrijit să pună însemne pe toate locurile unde au fost găsite victimele. A fost singurul care s-a îngrijit ca aceste victime să nu intre cu desăvârşire în uitare. 

De asemenea, Traian Constantin Novac a ridicat un mic monument pe locul în care a fost găsit decedat Săucan. 

Dezvoltarea turismului pe Muntele Mic

Turismul pe Muntele Mic a început prin anii ’30, când au fost construite aici câteva facilităţi de cazare, unele dintre acestea existând şi azi, capacitatea de cazare depăsind 200 de locuri în perioada respectivă. În anii ’40, Muntele Mic era considerată cea mai modernă staţiune montană a României. Dezvoltarea infrastructurii din zonă a continuat şi după război, când au fost date în folosinţă teleschiul (1962) şi telescaunul ce face legătura cu Valea Craiului (1976) şi s-au construit noi facilităţi hoteliere, cea mai importantă dintre acestea fiind hotelul Sebeş, construit în 1988, dispunând de aproximativ 300 de locuri de cazare. Telescaunul din Valea Craiului (altitudine 773 metri) a fost inaugurat în anul 1976 şi are o lungime de 3.492 metri, fiind cel mai lung traseu din ţară.

 

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite