Prima piaţă istorică din Timişoara cu clădiri renovate complet: „Avem de reparat 70 de ani de indolenţă şi nepăsare“

Decenii întregi, clădirile de patrimoniu ale Timişoarei au fost lăsate în paragină. Vestea bună este că în ultimii doi ani au început să curgă cererile de autorizaţii pentru renovarea faţadelor clădirilor istorice.

În urmă cu cinci ani, Direcţia de Cultură şi Patrimoniu elibera cinci-şase cereri de restaurare pe an. Marea majoritate a celor aproximativ 14.000 de imobile istorice arătau de parcă erau abandonate. Câştigarea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021 a oferit şansa renaşterii Timişoarei. A schimbării la faţă a oraşului. A revenirii la strălucirea de altădată. În 2016, au fost emise 89 de autorizaţii pentru reparaţii de faţade, iar în 2017, până la începutul lunii noiembrie, această cifră a fost deja depăşită. 

„Sperăm să ajungem la un ritm de o sută de clădiri pe an. În luna noiembrie, am depăşit deja cifra de anul trecut, astfel că până la sfârşitul anului vom depăşi această cifră semnificativ. Este bine că am ajuns la această creştere, pentru că până acum nu reuşeam să reparăm nici ce se degradează. Pentru zona Cetate sunt veşti bune, la fel şi pentru zona Maria. Văd că încă aşteaptă pentru restaurare cartierul Iosefin şi Piaţa Traian. Dar cred că se va ajunge la o masă critică, pentru a-i determina şi pe ceilalţi să îşi restaureze clădirile”, a declarat Sorin Predescu, directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Timiş. 

Restaurarea fostului han "Trompetistul", clădire cunoscută şi cu numele Casa Cuza
 

Firmele pot adopta o faţadă

Proprietarii nu au foarte multe variante când vine vorba de finanţare. Câteva clădiri vor fi reparate printr-un program demarat de Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu, în care firme mari pot „adopta” o clădire pentru reparaţii, ca apoi să îşi asocieze numele cu imobilul istoric.

„Sperăm ca numărul firmelor care vor să contribuie la repararea faţadelor din Timişoara să crească. Asta e valabil în special pentru clădirile care au nevoie de intervenţii mai uşoare, clădiri mai vizibile ca publicitatea să fie şi ea importantă. Pe de altă parte, există un proiect al Primăriei, cu 50 la sută nerambursabilă, 50 la sută rambursabilă printr-o modalitate de tip impozit. Dar încă nu am văzut nicio clădire care să îndeplinască drasticele condiţii. Sunt destul de multe piedici birocratice. E nevoie de tot felul de forţe şi finanţări pentru ca acest oraş să înceapă să arate ca un oraş întreţinut. Avem de reparat 70 de ani de indolenţă şi nepăsare în ceea ce priveşte clădirile istorice. Şi nu vom putea face asta în doi trei ani, dar trebuie să începem să aratăm ca un oraş frumos, dincolo de patina istorică, care începe să fie apăsătoare”, a mai declarat Sorin Predescu.

Imobilul de lângă Casa Bruck va intra în restaurare în 2018
 

Piaţa Unirii începe să arate civilizat

Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Timiş aşteaptă ca firmele care doresc să adopte o clădire să introducă aceste cheltuieli în bugetul pe anul viitor. Până acum sunt asumate de firme două clădiri, una în Piaţa Maria şi una în Piaţa Unirii.

„Reparaţiile de la Palatul Marchall din Piaţa Maria este cofinanţată de o firmă, alături de proprietari. Lucrarea de la imobilul din Piaţa Unirii este finanţată în totalitate de o firmă. Este vorba de clădirea care se află între Casa Bruck şi Constructim. Este o clădire de front, dar intervenţiile vor fi inclusiv structurale. Lucrările încep în primăvara anului viitor”, a mai declarat Predescu.
 

În 2018, în Piaţa Unirii vor începe lucrările la reabilitarea imobilului aflat între Casa Bruck şi Constructim, la fel şi la fosta Bancă de Scont - Casa Steiner (unde se află şi sediul PNL). Lucrările de reabilitare sunt deja pe final la imobilul de lângă Dom. În colţ, clădirea care adăposteşte cafeneau Baroque şi sediul Uniunii Bulgarilor din Banat, intră şi ea în reabilitare în 2018.

Tot anul viitor intră în reabilitare şi Domul Romano-Catolic, pe un proiect pe fonduri europene. 

Se aşteaptă şi încheierea conflictului dintre proprietarii de la Casa cu Lei, pentru că aceasta ar rămâne ultima clădire nerenovată din Piaţa Unirii. 

Conflicte între proprietari

Sunt câteva clădiri pe care stau schele, ori sunt acoperite cu mashuri, pentru că nu se lucrează. 

„În fiecare clădire există oameni cu păreri divergente, uneori se înţeleg, uneori nu. Fiind clădiri mari, cu mulţi proprietari, mereu apar şi probleme. Şi la Casa cu Lei din Piaţa Unirii există un conflict între proprietari. O parte au reparat acoperişul, iar un alt proprietar consideră că a costat prea mult, şi nu mai vrea să de bani pentru faţadă. La Banca de Scont, primarul a spus că vor începe lucrările, că s-au înţeles cu italienii, care vor restaura clădirea în schimbul unei mansardări. Vestea bună este că s-a încheiat şi conflictul între cei care construiesc un hotel în Piaţa Sf.Gheorghe şi unii proprietari. Lucrările au reînceput şi acolo”, a afirmat Predescu.

Casa Steiner a fost acoperită cu o plasă inestetică
 

Tehnologie nouă pentru refacarea faţadelor

Fostul han „Trompeta” şi clădirea Bibliotecii Academiei sunt două din ultimele clădiri care au fost dezvelite după reabilitarea faţadelor.  
 

„La hanul Trompetă, lucările au ieşit bine, detaliile au fost bine păstrate. Este o restaurare reuşită. Se schimbă înfăţişarea clădirii, mai ales că înainte a fost tratată neunitar, cu foarte multe intervenţii neconforme. S-a uniformizat imaginea clădirii. A fost şi o primă demonstraţie de ce poate face tehnologie. S-a utilizat un sistem de curăţare pe sablare uscată, ce a scurtat mult şi lucrarea. A fost prima dată când s-a folosit la Timişoara acest sistem. S-a folosit apoi şi la clădirea Bibliotecii Academiei, care de asemena arată frumos. Dar această tehnologie se va folosi şi la Palatul Marchall. Fostul han La Trompetă va ajunge la potenţialul maxim când i se va schimba şi turla, când se vor reparaţiile. E o altă etapă constructivă, fiind făcută pe banii proprietarilor, urgenţa a fost faţada”, a spus Sorin Predescu.

Faţada Bibliotecii Academiei Române a fost deja restaurată