Primul studiu din România care arată gradul de epuizare a medicilor din linia întâi a luptei cu COVID
0
Cel mai important spital COVID din Vestul ţării a realizat un studiu menit să arate gradul de epuizare profesională a angajaţilor din spital după un an de pandemie.
Studiul de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara, realizat în premieră naţională, a fost realizat pe un eşantion de aproape 250 de angajaţi ai unităţii sanitare, ceea ce reprezintă un procent semnificativ din numărul celor care lucrează în spitalul din linia întâi a luptei cu COVID-19.
Participarea la evaluare a fost voluntară şi anonimă. Cei care şi-au dat acordul au completat o serie de chestionare în care au răspuns la câteva întrebări. S-a avut în vedere alegerea unui eşantion reprezentativ pentru fiecare secţie şi compartiment din Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babeş” Timişoara.
Rezultatele cercetării
Studiul a demonstrat că 56,37% dintre medicii, asistentele medicale, infirmierele, brancardierii şi restul personalului chestionat, au un nivel mediu sau ridicat de burnout.
În ceea ce priveşte extenuarea emoţională, aceasta se regăseşte în cazul a 55,88 la sută dintre participanţii la studiu. 67,16 la sută dintre angajaţii Spitalului Victor Babeş au declarat că au un grad ridicat de stres, iar 64,22 resimt îngrijorare, faptul că niciodată nu au timp pentru ei, oboseală şi lipsa odihnei.
Un semnal de alarmă este legat de gradul de anxietate. În urma cercetării, s-a constatat o creştere a anxietăţii, nivelul acesteia ajungând la 34,80 la sută.
„Studiul a arătat ceea ce, din păcate, am bănuit în momentul în care, împreună cu colegii mei, am decis să realizăm acest proiect, unic de altfel în România. Un grad ridicat de epuizare profesională, dar şi personală. Ceea ce lasă urme adânci. Noi nu am putut să ne luăm prea multe zile libere în ultimul an, pentru că era nevoie de fiecare dintre noi. Cum să fi plecat când secţiile erau pline, când oamenii erau în suferinţă? Ne-a marcat fiecare etapă a acestei pandemii.
Nu mai vorbim de gradul ridicat de afectare a calităţii vieţii care, însă, nu este doar în spital, ci fiecare dintre noi îl simte. Studiul va fi transmis Ministerului Sănătăţii şi sunt convins că poate fi aplicat la orice altă unitate sanitară aflată în lupta anti COVID. De altfel, mai mulţi colegi din ţară ne-au cerut ajutorul şi le vom pune la dispoziţie studiul, dar şi chestionarele, pentru a putea să realizeze şi ei o analiză a stării de epuizare”, spune prof. dr. Cristian Oancea, manager Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babeş” Timişoara.
În etapa a doua a proiectului, participanţii la studiu au avut fie întâlniri personale, fie întâlniri de grup cu psihologul unităţii sanitare.
„Pe lângă datele statistice, care într-adevăr sunt îngrijorătoare, de exemplu, 9,31% la sută dintre cei chestionaţi au şi un anumit grad de depresie. Ceea ce trebuie remarcat sunt răspunsurile la itemii cu cele mai ridicate cote: nu mă simt odihnit, mă simt la limita puterii, sunt secătuit emoţional, am prea multe lucruri de făcut. Sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii mei.
De asemenea, unii colegi au explicat că sunt marcaţi de numărul mare al pacienţilor care au pierdut lupta împotriva COVID în secţia ATI, dar şi de virulenţa cu care loveşte aceste cumplit virus. Alţii au evidenţiat dramatismul cazurilor pe care le-au tratat.
Nu în ultimul rând, un factor important al burnout-ului este munca aproape continuă care ajunge, uneori, la 10-12 ore pe zi, dar şi faptul că cei mai mulţi dintre colegii mei nu reuşesc să se detaşeze de problemele de la spital nici acasă. Astfel se explică cotele ridicate obţinute şi remarcăm nerespectarea conceptului de echilibru ȋntre muncă şi viaţa personală” , spune Dana Biriş, psiholog clinician-psihoterapeut, Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babeş” Timişoara.
Măsuri pentru reducerea presiunii pe medicii
În etapa a treia, s-a urmărit găsirea unor soluţii pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, dar şi a stării psihoemoţionale a celor care lucrează în Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babeş” Timişoara.
Astfel, au fost gândite, şi urmează să fie puse în aplicare, o serie de măsuri care privesc acordarea unor zile libere, a concediilor de odihnă restante, dar şi realizarea unor întâlniri periodice.
“Întâlnirile periodice reprezintă una dintre cele mai importante măsuri pe care vrem să le punem în aplicare în perioada imediat următoare. Este foarte important să vorbeşti cu oamenii, să le asculţi frământările, să vezi ce îi preocupă şi cum îi poţi ajuta.
O altă abordare o reprezintă strategiile de coping centrate pe problemă (ex: surse care sunt sau pot devenii factori stresori) şi strategii de coping centrate pe emoţii (ex: identificăm stresul perceput de către personalul din instituţia noastră, gestionarera şi controlul emoţiilor, mecanisme şi mijloace de gestionare a stresului etc.). Nu în ultimul rând, vom încerca să îi ajutăm să găsească un echilibru intre viaţă personală şi cea profesională”, spune Dana Biriş, psiholog clinician-psihoterapeut, Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babeş” Timişoara
“În acelaşi timp avem în vedere reorganizarea muncii pe fiecare compartiment astfel încât să fie redusă presiunea pe fiecare dintre colegii mei, în funcţie de nevoile fiecăruia. Avem în vedere şi creşterea schemei de personal. Pur şi simplu suntem mult prea puţini. Ne-au ajutat şi vreau să le mulţumesc rezidenţilor şi studenţilor care au venit alături de noi în ultimele luni.
Au lucrat atât în secţia de Terapie Intensivă, cât şi în zona de triaj. De asemenea, avem colegi transferaţi de la alte unităţi sanitare care au vrut să ne ajute. Cu toate acestea, există un deficit de personal pe care vom încerca în perioada următoare să îl acoperim”, spune prof. dr. Cristian Oancea, manager Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie “Dr Victor Babeş” Timişoara.
Studiul a fost realizat în perioada februarie–martie şi reprezintă o premieră în România.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Moartea inexplicabilă a medicului de 44 ani infectat cu COVID-19. „Suntem neputicioşi în faţa acestor cazuri“
De ce cocktailul obezitate şi COVID-19 este letal. Specialist: Obezitatea nu doare, dar atacă tot în corp - inimă, ficat, rinichi
Se încarcă comentariile...
